Denia Acatistului Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală

În Biserica Ortodoxă, în vinerea săptămânii a 5-a din Postul Mare s-a săvârşit Denia Acatistului Bunei Vestiri. La Catedrala Patriarhală, slujba a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba a fost transmisă live la Radio TRINITAS, TRINITAS TV și pe pagina de Facebook a televiziunii Patriarhiei Române.

Potrivit rânduielii, la ceas de seară, a fost săvârşită la Catedrala Patriarhală slujba specială a Deniei în cadrul căreia a fost rostit imnul Acatist al Bunei Vestiri şi a fost citită „Istoria de folos din scrieri vechi aşezată”, adică aducerea aminte de minunile cele mari care s-au făcut în Constantinopol, atunci când oraşul a fost izbăvit din mânia păgânilor prin rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.

În cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul slujbei, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a arătat că în orice context, Buna Vestire este o sărbătoare ce aduce bucurie prin mesajul ei, acela al venirii lui  Fiului lui Dumnezeu în lume prin Întruparea Sa din Fecioară.

„Cu toții simţim că acum este o perioadă cu totul specială și dureroasă din viața umanităţii și din viața Bisericii, a comunității noastre creștine. În Evanghelia după Matei, Mântuitorul ne face cunoscut că pe pământ vor fi molime, dar acestea nu înseamnă sfârşitul. Omul este o ființă luptătoare, înzestrată de Dumnezeu cu înțelepciune, căutând întotdeauna să iasă din dificultățile pe care viața și existența i le pun înainte. Astăzi, dincolo de sărbătoarea recentă a Bunei Vestiri, am săvârşit slujba Deniei Acatistului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care ne aduce bucurie prin mesajul lui. Acest mesaj este că Dumnezeu iubește lumea și vrea să o mântuiască. Dumnezeu vrea să ridice pe om la o înălțime mai mare decât a fost chiar la prima creație. Orice veste tristă în lumea noastră pământească este copleșită de această vestire de mântuire. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face”, a spus ierarhul.

De asemenea, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a îndemnat să ne punem nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu şi să ne rugăm cât mai des Preasfintei Fecioare, care, prin rugăciunile sale, a izbăvit creştinătatea de nenumărate ori.

„Să nu ne speriem, pentru că toate aceste încercări vor trece. Trebuie, însă, să respectăm toate îndrumările care pot să  ne ajute pe noi și  aproapele nostru, să ne păzim şi să păstrăm toate regulile care pot să zădărnicească această propagare a răului în lume. Buna vestire pe care ne-o aduce Hristos este că răul nu este o realitate veșnică, nu este creat de Dumnezeu, ci a apărut ca un accident. El va fi definitiv eradicat la fel cum și această boală va fi învinsă. Mântuitorul Hristos este Cel Care întotdeauna va birui. El va fi sfârșitul răului și al tuturor relelor. Să privim, deci, dincolo de aceste încercări pe care le trecem astăzi. Să îndrăznim, pentru că nici acum nu va fi sfârșitul și toți cei care vor răbda toate suferințele, toate răutățile, toate încercările, se vor mântui. Acesta este mesajul și aceasta este chemarea din această seară în care am cântat condacele și icoasele Acatistului Bunei Vestiri, una dintre cele mai frumoase și mai poetice capodopere ale genului. El ne pune în fața ochilor minții toate momentele importante ale istoriei mântuirii. Este o capodoperă, care, de departe, trebuie să fie cât mai des între rugăciunile noastre, pentru că mărturisește vestea cea bună a venirii Mântuitorului Hristos, a lucrării Sale de mântuire și nădejdea că toate se vor împlini atunci când Dumnezeu va asculta rugăciunile noastre”, a încheiat Preasfinţia Sa.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhidiaconul Mihail Bucă.

Imnul Acatist al Bunei Vestiri este atribuit Patriarhului Serghie al Constantinopolului, iar sărbătoarea în cinstea căreia se săvârşeşte cea de-a doua Denie din Postul Mare îşi are originea în minunile mai presus de fire ale Preacuratei Maici a lui Dumnezeu care a izbăvit cetatea Constantinopolului de la încercările de cucerire de către popoare migratoare. Prima dintre acestea a avut loc în anul 626, pe când împăratul bizantin Heraclie se afla într-o expediţie împotriva perşilor. În faţa atacului invadatorilor, patriarhul Serghie a îndemnat poporul să se roage, ieşind în procesiune cu lemnul Sfintei Cruci, Icoana „nefăcută de mână” a Mântuitorului Iisus Hristos, Icoana şi veşmântul Născătoarei de Dumnezeu. O furtună neaşteptată a distrus flota inamică, iar patriarhul, aducând cinstirea Preacuratei Fecioare, a rostit pentru prima dată condacul „Apărătoare, Doamnă”. Prăznuirea acestor minuni s-a făcut din secolul al 8-lea, în data de 25 martie, iar începând cu secolul al 11-lea, sărbătoarea a fost fixată în săptămâna a 5-a din Sfântul şi Marele Post.