Denia Acatistului Bunei Vestiri săvârșită la Catedrala Patriarhală

La Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită astă seară, 4 aprilie, Denia Acatistului Bunei Vestiri. Această Utrenie cu rânduială specială a fost oficiată de ­Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Este primul acatist din istoria Bisericii, model pentru toate creațiile imnografice ulterioare de acest fel.

În cadrul slujbei a fost rostit Imnul Acatist al Bunei Vestiri și, totodată, s-a citit în trei părți și „Istoria de folos din scrieri vechi așezată”, care amintește trei evenimente din perioada Imperiului Bizantin, când Maica Domnului a salvat în chip minunat Constantinopolul de mânia invadatorilor păgâni.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit despre istoria acestei capodopere a literaturii poetice creștine și despre autorii posibili ai acesteia: „Acest imn a fost pus pe seama mai multor slujitori ai Bisericii învățați și talentați, cum a fost Patriarhul Serghie, despre care ați auzit în lectura Sinaxarului care s-a făcut în trei stări diferite. În fiecare stare s-a adus aminte de câte o minune a salvării Constantinopolului din asedierea păgânilor. Acest Patriarh Serghie a păstorit Biserica Constantinopolului în timpul celei dintâi invazii din anul 626. A mai fost pus pe seama lui Gheorghe din Pisidia, care a fost o vreme secretarul acestui patriarh, precum și pe seama Patriarhului Gherman al Constantinopolului, care a păstorit în capitala Imperiului Bizantin în timpul celui de-al treilea asediu de care ne-a vorbit ultima parte a Sinaxarului și care a avut loc în anii 717-718. Cei mai mulți dintre cei care au studiat imnografia creștină răsăriteană, ținând cont că această cântare a Acatistului Bunei Vestiri este o adevărată bijuterie literară și că teologia exprimată prin metafore este de o complexitate și de o profunzime deosebită, au căzut aproape în unanimitate de acord că această cântare a fost alcătuită de cel mai mare imnograf al Imperiului Bizantin, Sfântul Roman Melodul, care a trecut la viața cerească în anul 556. Unii teologi, ținând cont că învățătura despre Maica Domnului a fost formulată în mod definitiv la cel de-al treilea Sinod Ecumenic de la Efes din anul 431 și că în multe metafore care împodobesc cântarea au identificat expresii ale unor Sfinți Părinți mari teologi din perioada aceasta, cred că acest imn acatist a fost scris chiar înaintea Sfântului Roman Melodul. Cert este că imnul a fost apreciat de la început și recunoscut de către credincioși ca fiind o rugăciune foarte puternică la care apelau creștinii și comunitățile atunci când aveau de înfruntat greutăți deosebite”.

De asemenea, ierarhul a explicat și de ce a fost aleasă această zi pentru slujba în care a fost rostit Acatistul Bunei Vestiri. „Slujba de pomenire a acestui imn nu a fost stabilită la nici un praznic al Maicii Domnului, nici la cel al Bunei Vestiri. Slujba Imnului s-a îmbinat în mod armonios cu o parte din cântările pe care le-am auzit deja în data de 25 martie, când Biserica a rânduit praznicul Bunei Vestiri. A fost fixată această zi de sâmbătă din săptămâna a 5-a a Sfântului și Marelui Post, pentru că există o adâncă legătură între taina Bunei Vestiri și a întrupării Mântuitorului Iisus Hristos, cu taina morții Sale și a Învierii din morți. Imnul Acatist ne-a adus aminte de cei trei magi, care, îndrumați de Dumnezeu prin steaua arătată în răsărit, au venit și s-au închinat Pruncului de curând născut în peștera din Betleem aducându-I daruri: aur ca unui împărat, pentru că este Împăratul cerului și al pământului; tămâie ca unui Dumnezeu și mai-marilor arhiereilor; smirnă ca unui mort, pentru că în tradiția iudaică trupurile celor adormiți erau pregătite cu smirnă și aloe pentru a împiedica stricăciunea lor ca exprimare a nădejdii în învierea trupurilor la învierea cea de obște. În taina închinării magilor vedem deja sămânța care prevestește că Pruncul de curând născut va muri pe Cruce, ca prin moartea și Învierea Sa să dăruiască viaţă veșnică celor pentru a căror mântuire S-a pogorât din cer și S-a făcut om de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria. (...) Părinții Bisericii au rânduit această pomenire a Imnului Acatist, acum, când ne apropiem de săptămâna Sfintelor Pătimiri, care au făcut ca prin inima sfântă a Maicii Sale să treacă sabia de care a vorbit Dreptul Simeon la templu cu mai bine de 30 de ani în urmă. În cântările bisericești și învăță­turile Sfinților Părinți există această legătură între taina întrupării și nașterii lui Hristos și taina morții și Învierii Sale”, a reliefat Prea­sfinția Sa.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

Săvârșirea deniilor va continua și pe parcursul Săptămânii Sfintelor Pătimiri, începând din seara Duminicii Floriilor și încheindu-se în Vinerea Mare, cu Denia Prohodului Domnului.