Denia Canonului cel Mare la Catedrala patriarhală

La Catedrala patriarhală din Bucureşti, Denia Canonului Sfântului Andrei Criteanul a fost săvârşită miercuri, 17 martie, de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de soborul slujitorilor catedralei. La final, PS Varsanufie a rostit un cuvânt de învăţătură.

La săvârşirea slujbei Deniei Canonului cel mare al Sfântului Andrei Criteanul - cel mai extins imn liturgic din cultul ortodox, cu 250 de strofe sau tropare, având ca temă, dar şi ca scop principal pocăinţa -, oficiată în Catedrala patriarhală, au participat foarte mulţi credincioşi.

În cadrul acestei rânduieli de rugăciune obştească, arhim. Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei patriarhale, şi părintele protosinghel Ipolit Lazăr au citit viaţa Cuvioasei Maria Egipteanca, alcătuită de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, în secolul al VII-lea.

"Numai prin pocăinţă câştigăm Împărăţia Cerurilor"

La finalul slujbei, Preasfinţitul Varsanufie a subliniat importanţa Canonului Sfântului Andrei, care este "cel mare" nu doar datorită lungimii sale, ci şi datorită "ideilor înălţătoare cuprinse în el", evidenţiind apoi, pe scurt, viaţa sfântului; a arătat că acest canon se citeşte tocmai în momentul acesta al Postului Mare "ca un imbold pentru ca cei care au ţinut post să nu slăbească nevoinţele pe care le-au săvârşit până acum". Preasfinţia Sa a ilustrat şi rolul pocăinţei în viaţa creştină, căci în această perioadă trebuie să ne întoarcem către sine, cercetându-ne cugetele şi pocăindu-ne de păcatele săvârşite, întrucât "numai prin pocăinţă câştigăm Împărăţia Cerurilor". PS Varsanufie a explicat că vieţile sfinţilor reprezintă un perpetuu îndemn la pocăinţă, dar şi un îndemn de a ne păzi mintea noastră, care "se aseamănă cu Eva care a fost începătoare a păcatului. Aşa cum Eva a poftit fructul pomului oprit şi a dat şi bărbatului său, aşa şi mintea se îndulceşte cu gândul păcatului şi îi dă şi sufletului acest gând".

Biserica ne învaţă, a mai zis Preasfinţia Sa, că Dumnezeu ne iubeşte şi ne primeşte la El, oricâte păcate am fi făcut, însă trebuie să ne pocăim pentru ele, şi a arătat, de asemenea, că viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este cel mai ilustrativ exemplu în acest sens: "Această mare sfântă a Bisericii noastre a trăit timp de 17 ani în păcat, dar apoi s-a pocăit, petrecând în asceză, în pustia Iordanului, peste 47 de ani. De altfel, ei îi este închinată duminica acestei săptămâni".

În încheierea cuvântării sale, PS Varsanufie a arătat că, urmând pildele din Canonul Sfântului Andrei şi pe cele din viaţa Sfintei Maria Egipteanca, fiecare dintre noi trebuie să ne cercetăm inimile şi sufletele, alungând din ele şi ferindu-ne de tot ceea ce ne îndepărtează de Dumnezeu, îndreptându-ne astfel viaţa noastră şi putând "să dăm răspuns bun lui Dumnezeu la înfricoşătoarea Judecată".

Cel mai expresiv imn liturgic din cultul ortodox

Canonul Sfântului Andrei Criteanul este cel mai extins şi poate cel mai expresiv imn liturgic din cultul ortodox. Dacă alte canoane au până la 30 de strofe, acesta are 250. A fost alcătuit de Sfântul Andrei, episcopul Cretei şi unul dintre cei mai mari imnografi creştini din secolul al VIII-lea. Datorită caracterului său penitenţial, Canonul se citeşte doar în Postul Mare, aducând înaintea cititorului numeroase pilde de vieţuire evlavioasă, dar şi exemple negative, atât din Noul cât şi din Vechiul Testament, arătându-ne unde ne duce apropierea şi unde ne duce depărtarea de Dumnezeu. De aceea, el se citeşte, împărţit în patru părţi, în primele zile ale Postului Mare, adică de luni până joi inclusiv, în cadrul slujbei de Pavecerniţă; dar se citeşte şi în miercurea săptămânii a cincea a postului, la slujba Deniei, adică Utrenia de joi săvârşită miercuri seara, ca un imbold spre susţinerea în continuare a efortului ascetic şi a urcuşului duhovnicesc spre sărbătoarea Învierii Domnului.