Denia Canonului Mare la Catedrala Patriarhală

Denia Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul a fost săvârșită, potrivit rânduielii, miercuri seara, la Catedrala Patriahală din București, de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Cântările slujbei Deniei au fost date de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.

În săptămâna a 5-a a Postului Mare, cre­dincioșii ortodocși care au participat la Denia de miercuri-seara au auzit din nou Canonul Mare, sau Canonul de Pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Acesta a fost citit integral, după ce la începutul Postului Mare a fost pus în patru părți la slujba Pavecerniței Mari. La Catedrala Patriarhală, Canonul Mare a fost citit de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La finalul slujbei, ierarhul a spus, în cuvântul de învățătură, că acest canon este un imbold pentru continuarea ostenelilor ascetice, a intensificării rugăciunii și practicării pocăinței în perioada rămasă din Postul Mare.

„Această preafrumoasă alcătuire care ne însoțește în primele zile ale Sfântului și Marelui Post, precum și acum, în săptămâna a cincea la Denia Canonului Mare, reprezintă cel mai frumos și complet canon de umilință pe care noi îl închinăm Mântuitorului Iisus Hristos. Acest canon este un dialog pe care Sfântul Andrei, Episcopul Cretei, îl are cu sufletul său, și dincolo de toate lucrurile pe care le observăm în cuprinsul acestui canon, cele mai importante sunt smerenia autorului, dar și pocăința la care el ne îndeamnă. Smerenia și pocăința sunt ideile principale care străbat acest cântec sau canon al lacrimilor, al plângerii din adâncul inimii. Singura cale pe care o avem de străbătut în aceste zile ultime al Sfântului Post este tocmai pocăința. Singura cale pe care a aflat-o în mod fericit Cuvioasa Maria Egipteanca este pocăința. Cine dintre noi se poate compara cu ea, cine ar mai avea smerenia, răbdarea și dragostea ei desăvârșită, care timp de 47 de ani a plâns cu amar păcatele făcute în tinerețe? Noi, de multe ori, nici nu mai găsim câteva ceasuri să le închinăm Domnului, pentru că dacă am vrea, și într-un ceas s-ar schimba viața noastră”, a spus Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Sinaxarul de la Denia de miercuri seara ne spune că ­alcătuirea Sfântului Andrei ­Criteanul este denumită Canonul Mare pentru înălțimea ideilor și învățăturilor care sunt cuprinse în el, dar și pentru că acest canon, spre deosebire de celelalte care au 30 de tropare sau chiar mai puține, are 250 de tropare și fiecare pri­cinuiește nespusă plăcere și bucurie când se citesc. De asemenea, se spune că „atât este de curgător și de armonios acest Mare Canon, încât poate să înmoaie și cea mai învârtoșată inimă și să o deștepte spre săvârșirea binelui”.

„Toate rugăciunile și cântările specifice acestei perioade ne îndeamnă pe toți să pășim pe drumul pocăinței, la finalul căruia Mântuitorul ne așteaptă pe toți, asemenea Părintelui celui bun care privea de departe și aștepta întoarcerea fiului risipitor. Și noi suntem asemenea fiului rătăcit, plecați departe în lumea păcatului, dar prin pocăință și prin smerenie, prin dorința de întoarcere, Părintele cel bun ne va reprimi și vom auzi cu bucurie cântările Învierii care ne spun: «Să ne curățim simțirile și să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiată lumină a Învierii»”, a explicat Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.