Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Despre gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul

Despre gândirea Sfântului Maxim Mărturisitorul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Marius Nedelcu - 15 Noiembrie 2012

Studenţii şi cadrele didactice ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti s-au întâlnit ieri cu Claudio Moreschini, profesor de literatură creştină antică la Universitatea din Pisa, Italia. Profesorul italian a susţinut un curs festiv intitulat "Dumnezeu şi creaţia în opera Sfântului Maxim Mărturisitorul".

Întâlnirea cu profesorul italian a fost deosebit de importantă pentru că s-a prezentat o metodă de cercetare a operelor Sfinţilor Părinţi. Claudio Moreschini a arătat că teologia Sfinţilor Părinţi trebuie înţeleasă şi examinată într-un dialog şi cu filozofia antică, îndeosebi cu neoplatonismul şi aristotelismul, curente care au influenţat gândirea marilor teologi ai Bisericii. Ideea că Dumnezeu a creat lumea din nimic nu a fost pe deplin înţeleasă de primii gânditori creştini care, influenţaţi de neoplatonism şi de tradiţia filozofică antică, au căzut în anumite erori. Origen credea că lumea este o emanaţie din Dumnezeu, iar Evagrie Ponticul arăta că Logosul este totalitatea ideilor din lume care au căzut de la Dumnezeu. Reevaluarea teologică a creaţiei a fost făcută în chip magistral de Sfântul Maxim Mărturisitorul, care a vorbit despre "logoi", raţiunile dumnezeieşti preexistente sădite de Logosul dumnezeiesc la crearea lumii. Claudio Moreschini a spus că aceşti "logoi" sădiţi de Dumnezeu în creaţie sunt în acelaşi timp principii ale realităţii existente, legea naturală raţională a creaţiei, dar şi obiectul cunoaşterii raţionale a omului. "Prin raţiunile dumnezeieşti implantate de Dumnezeu în lume, creaţia îşi găseşte fundamentul ei în Dumnezeu, iar existenţa creaţiei este raţională, nu în sensul că este conformă cu raţiunea umană, ci în sensul că este conformă cu raţiunea lui Dumnezeu, având în ea scopul veşnic propus de Creator", a explicat profesorul Moreschini. Finalitatea acestor raţiuni sădite în creaţie este să se unifice cu Logosul lui Dumnezeu, iar acest lucru arată că natura, creaţia întreagă şi omul sunt în mod ontologic după chipul Logosului dumnezeiesc, al Cuvântului ipostatic al Sfintei Treimi. "Elaborând dogma creaţiei din nimic devenită în vremea lui tradiţională, Sfântul Maxim a fost în stare să unească în mod de nedespărţit lumea creată de Creatorul său fără să cadă în greşeala panteismului sau în aceea a dualismului. Legătura dintre Dumnezeu şi creaţie este asigurată de prezenţa "logoi-lor" lui Dumnezeu în lume prin care este prezent Dumnezeu Însuşi cu raţionalitatea sa. Dar "logoi" sunt şi voiri bune ale lui Dumnezeu, aşadar în lume nu este prezentă numai raţionalitatea lui Dumnezeu, ci şi voia bună a lui Dumnezeu, care în ultimă instanţă este adevărata bunătate sau conduce la adevărata bunătate", a explicat profesorul italian.

Claudio Moreschini este autorul a peste 300 de lucrări ştiinţifice, între care amintim doar câteva care s-au bucurat de traducere în limba română: "Istoria filozofiei patristice"; "Părinţii Capadocieni, istoria, literatura şi teologia"; "Istoria literaturii vechi greceşti şi latine", în două volume.

 

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Maxim Marturisitorul