Dezbatere interdisciplinară despre pelerinaj

La Facultatea de Teologie Ortodoxă din București s-a desfăşurat marţi, 24 noiembrie 2015, o dezbatere sub titlul „Pelerinajele religioase și societatea contemporană”, organizată de Centrul de Studii și Documentare „Societate, Drept, Religie”. Invitații prezenți la dezbatere au abordat interdisciplinar fenomenul pelerinajului religios. S-a vorbit despre evoluția pelerinajului, despre modul în care este reflectat acesta în mass-media (prin manipulare), dar și despre aspectele organizatorice și sensul duhovnicesc al pelerinajului.

Prof. dr. Mihai Coman, de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, a prezentat etimologia cuvântului „pelerinaj“ şi caracteristicile / aspectele fiecărui tip de deplasare a comunităților umane, sub forma pelerinajelor, a procesiunilor, a carnavalului sau a paradelor. „S-au schimbat pelerinajele; în primul rând, amploarea lor este extraordinară. Asta vine datorită mijloacelor de transport, datorită posibilităților de cazare, datorită tuturor acestor factori sociali. Sigur că au crescut gradul de credință și sentimentul că acestea sunt elemente importante în viața religioasă a unui om. În același timp, formele de acces la sacru sunt mult ușurate. Și atunci sigur că pelerinajul de acum nu mai seamănă cu cel din Evul Mediu, nici din punctul de vedere al celor care merg, al riscurilor pe care le implica odinioară un pelerinaj, nici din punctul de vedere al trăirilor și al accesului la participare. Dacă mai adaug faptul că sunt alte câteva milioane de oameni care se uită la televizor și care, dacă vreți, vizual, sunt mai aproape de raclă, de cei care slujesc, astfel numărul celor care participă la pelerinaj, chiar dacă nu sunt pelerini, este infinit mai mare decât ne imaginăm”.

Formele singulare, stinghere de manifestare a unora dintre participanții la pelerinaj, printre care și îmbulzeala oamenilor la mâncare, forme care sunt mediatizate excesiv de mass-media, au fost prezentate de lect. dr. Mihaela Apostol. Oamenii cu greu pot fi disciplinați ca să se respecte unii pe alții, mai ales când este vorba de mâncare. Sunt diverse stereotipuri de organizare socială care generează un anumit tip de comportament bizar. Este foarte important ca detaliile de organizare să nu fie lăsate la voia întâmplării.
În cazul societății românești contemporane, se observă că acest fenomen al pelerinajului religios este din ce în ce mai prezent în sfera publică. Sunt două categorii importante: pelerinii angajați activ în pelerinaj, dar și pelerinii pasivi, privitori, care stau acasă și se uită la pelerinaj. Mass-media luptă cu toate armele pentru ratingul ei. Cristian Curte, de la Radio România, a prezentat succint noțiunile rating, produs comercial și fenomen social sau religios legat de pelerinaj. Televiziunea apelează la forme de manipulare, fiind atrasă de senzațional. Pentru ea nu are valoare experiența duhovnicească a pelerinilor. „Viziunea asupra fenomenului pelerinajului, din punct de vedere al informației sociale, este în mod clar deformată, simplificată, și bănuiesc că nici audiențe nu mai fac”, susține prof. Mihai Coman.

Pelerinajul pentru folos duhovnicesc

Prezent la dezbatere, pr. lect. dr. Aurel Mihai a prezentat sub aspect organizatoric, dar și din punctul de vedere al mesajului teologic, valoarea pelerinajului. „În societatea în care trăim, organizarea unui pelerinaj, a unei adunări cu mai multe mii de persoane, desfășurată pe parcursul mai multor zile, implică participarea mai multor autorități și, bineînțeles, toate acestea în slujba păstrării dragostei pentru cre­dința strămoșească, a evlaviei față de sfinți și a atașamentului față de Biserică. Pe lângă pelerinaj sunt o sumedenie de factori mass-media care vor să deturneze în dorința de a face rating, de a câștiga încrederea ascultătorilor sau a celor care îi urmăresc mediatizând fenomene izolate, care nu reprezintă valoarea pelerinajului. Cred că, totuși, fiecare dintre creștinii care își îndreaptă pașii spre Colina Bucuriei poartă în suflet evlavia pentru sfinți, rugându-se pentru tot ce au mai drag în viața lor, în familia lor și pentru folosul lor duhovnicesc”.
Lect. dr. Laurențiu D. Tănase, moderatorul și organizatorul dezbaterii, susține că întâlnirea s-a vrut „o analiză interdisciplinară din persectiva antropologiei, din perspectiva științelor comunicării și a jurnalismului, din perspectiva administrativă și economică, dar și dintr-o perspectivă sociologică. Noi, Facultatea de Teologie, nu trebuie să pierdem din atenție faptul că pelerinajul înseamnă duhovnicie, în primul rând, dar în egală măsură și o organizare și o promovare a lui pentru societatea contemporană în rândul celor care nu pot fi prezenți în mod direct la pelerinaj”.