Dialogul dintre Teologie şi Ştiinţă, din perspectivă ortodoxă

Primul Congres Panortodox „Dialogul dintre Ştiinţă şi religie“ are loc în aceste zile în Bucureşti. A început joi, 25 septembrie, şi se termină astăzi. În primele două zile, invitaţii din ţările ortodoxe, dar şi non-ortodoxe s-au întâlnit în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, iar astăzi se vor reuni la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti. Aici se vor susţine ultimele prelegeri, terminându-se cu concluziile finale, extrase de organizatorul principal al congresului, Basarab Nicolescu. Adrian Lemeni, conferenţiar-doctor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, s-a implicat foarte mult în promovarea acestui dialog dintre Teologie şi Ştiinţă încă de la început. Astfel, ne-a vorbit despre necesitatea acestui dialog, dar şi despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în aceste întâlniri.

Domnule Adrian Lemeni, cum trebuie să fie un dialog între Ştiinţă şi Religie?

Consider că, în paradigma ştiinţei contemporane, prin mutaţiile epistemologice care au avut loc, există o deschidere semnificativă către întâlnirea cu perspectiva teologică. Şi în acest sens, teologia are responsabilitatea şi totodată posibilitatea de a da o mărturie pentru conturarea unui dialog onest, în care competenţele specifice, atât ale teologiei, cât şi ale ştiinţei, să fie asumate şi respectate. Cred că tradiţia ortodoxă are repere consistente în a da mărturie pentru un bun dialog, şi din acest punct de vedere cred că în acest dialog este imperativă asumarea tradiţiei patristice şi eclesiale, care este fundamentul tradiţiei ortodoxe.

Care este istoria acestui dialog în ţara noastră?

Acest dialog dintre teologie şi Ştiinţă, inclusiv în România, se desfăşoară de ceva timp. Chiar acum şapte ani, în 2001, a fost primul congres internaţional organizat pe această tematică, tot aici, la Academia Română. De asemenea, s-au derulat câteva proiecte care vizează relaţia dintre teologie şi Ştiinţă. Acest congres internaţional este o premieră, pentru că se focalizează pe relaţia dintre teologie şi Ştiinţă din perspectivă ortodoxă. Deci, pentru prima dată, atât teologi cât şi oameni de ştiinţă din diferite ţări - nu doar cele tradiţional ortodoxe, vorbim de ortodocşi din Occident, din SUA - se reunesc în cadrul congresului pentru a aborda posibilul dialog dintre teologie şi Ştiinţă, din perspectivă ortodoxă. Este important de subliniat acest lucru, întrucât în context internaţional există mai multe lucrări de specialitate care vizează acest dialog. Fie că vorbim de tradiţii religioase diferite, tradiţia islamică, iudaică, fie că vorbim de creştinism, există mai multe lucrări, în mod special în lumea anglo-saxonă, abordată de către teologi protestanţi sau anglicani, dar şi în lumea romano-catolică, de către teologi romano-catolici. Din păcate, din perspectivă ortodoxă nu există încă o voce foarte clar consolidată în această problematică şi tocmai aici cred eu că ar fi nevoie de o valorificare a tradiţiei ortodoxe consistente, pentru că tradiţia ortodoxă are aceste repere ce pot da o mărturie în acest dialog.

Lucrările de care pomeneam abordează dialogul de multe ori doar reducând teologia la partea ei ştiinţifică, şi de fapt se vorbeşte despre teologie şi Ştiinţă, asumând doar exigenţele ştiinţifice, ca şi cum ar fi vorba de două discipline. Or, e foarte important de spus, ca premisă, că din perspectivă ortodoxă ar trebui să menţionăm un fel de asimetrie în relaţia dintre teologie şi Ştiinţă. Teologia, fără să eludeze exigenţele ştiinţifice, inclusiv în contextul academic de astăzi, este integrată în acest învăţământ de tip academic, dar trebuie să păstrăm conştiinţa că teologia nu se epuizează în ceea ce înseamnă doar exigenţele ştiinţifice. În felul acesta, putem pleca de la o premiză onestă în conturarea unui dialog dintre teologie şi Ştiinţă, din perspectivă ortodoxă. De asemenea, reperele existente în tradiţia patristică, asumate în mod eclesial, pot constitui o interfaţă foarte puternică în dezvolta-rea unui dialog dintre teologie şi Ştiinţă, în întărirea unei conştiinţe a dialogului.

Cu ce vine Ortodoxia în întâmpinarea acestui dialog?

Teologia ortodoxă, în prezent, asumând această tradiţie corespunzătoare a părinţilor, poate fără nici un fel de complexe, de triumfalism sau autosuficenţă să dea o mărturie onestă, răspunzând şi aşteptărilor existenţiale din partea unor savanţi. Există redutabili oameni de ştiinţă astăzi, din diferite domenii de vârstă ale cercetării ştiinţifice, care îşi asumă limitele interne ale propriului demers ştiinţific. Sunt deschişi spre o cunoaştere care vizează întâlnirea inclusiv cu alte forme de cunoaştere, chiar şi cea teologică. Şi mai mult de atât, ei sunt preocupaţi existenţial de intuirea unor sensuri profunde prin cercetarea lor ştiinţifică. Această cercetare nu se reduce doar la un caracter instrumental, ea vizează mult mai mult intuirea acestor sensuri profunde ale creaţiei. Teologia cred că ar putea să vină în întâmpinare acestor deschideri, iar teologia ortodoxă, în mod particular, are forţa, tradiţia şi capacitatea de a da o mărturie eclesială în acest dialog. Cred că aici este specificul şi consistenţa perspectivei ortodoxe, prin faptul că poate, asumând o dimensiune eclesială şi patristică a teologiei, să dea un răspuns care să depăşească anumite scheme de mediere, anumite poziţii abstracte în conturarea dialogului. În primul rând, poate cultiva taina persoanei, întâlnirea personală între oameni de ştiinţă şi teologi. Nu vorbim într-un mod abstract de teologie şi Ştiinţă, ca despre un fel de întâlnire impersonal. Vorbim despre acest dialog plecând de la întâlnirea dintre oameni, dintre persoane, teologi şi oameni de ştiinţă.

Care este rolul Bisericii Ortodoxe Române în dialogul dintre religie şi Ştiinţă?

Patriarhia Română s-a implicat la primul congres în 2001, când a fost prezent PF Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, în mod constant chiar prin prezenţa Preafericirii Sale, au existat mai multe manifestări internaţionale, inclusiv la Iaşi, care au reunit peste 100 de specialişti din ţări din Europa, SUA şi Canada. Deci, atât prin prezenţă, cât şi prin cooperare directă între diferite instuţii ale Bisericii, există o deschidere semnificativă pentru asumarea acestui dialog. Şi cred că în continuare ar fi foarte importantă această implicare.

La ce se referă lucrarea cu care aţi venit la acest congres?

Susţin un referat despre „Legătura dintre raţionalitatea lumii şi raţionalitatea umană reflectată în teologia părintelui Dumitru Stăniloae - Punte de legătură între teologie şi Ştiinţă“. Plecând de la acestă legătură profundă între raţionalitatea lumii şi cea a omului, aşa cum se regăseşte ea exprimată în teologia părintelui Stăniloae, consider că acestă legătură poate fi o interfaţă în dialogul dintre teologie şi Ştiinţă. Încerc să prezint într-un mod sintetic reperele semnificative ale teologiei părintelui Stăniloae, în acestă problematică. Consider că părintele este emblematic în general pentru ceea ce înseamnă teologia contemporană şi inclusiv în ceea ce înseamnă dialogul dintre teologie şi Ştiinţă. Cred că poate să ofere nişte repere autentice în ceea ce înseamnă un dialog între teologie şi Ştiinţă. Părintele Dumitru Stăniloae chiar are nişte afirmaţii referitoare la descoperirile din microfizică încă din vremea sa, încercând să răspundă acestor deschideri şi arătând, plecând tocmai de la legătura dintre natural şi supranatural, aşa cum se regăseşte în tradiţia ortodoxă, încearcă să răspundă deschiderilor respective. În mod concret, Părintele Dumitru Stăniloae a fost foarte deschis pentru a întâmpina aceste căutări oneste ale oamenilor de ştiinţă. Nu vorbim aici de rezultate ideologizate sau de rezultate care au fost confiscate de diferite ideologii şi care au distorsionat relaţia dintre teologie şi Ştiinţă. Părintele Dumitru Stăniloae, prin modul său echilibrat, în teologia sa cuprinzătoare, poate să actualizeze în contextul prezent tocmai acea dimensiune foarte profundă a tradiţiei eclesiale şi patristice şi de aceea îl consider emblematic.

▲ „Este foarte important pentru noi să ne găsim rădăcinile la Sfinţii Părinţi şi să le continuăm“

Congresul a avut deschiderea oficială joi, deschidere la care au fost prezente numeroase personalităţi. Prea-feri-citul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj prin intermediul PS Episcop-Vicar Patriarhal Ciprian Câmpineanul. Gazdă a fost Basarab Nicolescu, membru al Acade-miei Române. A vorbit şi Ionel Haiduc, preşedintele Acade-miei Române, care a promis o susţinere a activităţilor din viitor legate de acest dialog. Toate prelegerile s-au ţinut în limba engleză şi franceză.

Congresul este organizat de Asociaţia pentru Dialog dintre Ştiinţă şi Teologie din România (ADSTR) şi Institutul pentru Studii Avansate în Ştiinţă şi Ortodoxie (IASSO), cu sprijinul Fundaţiei John Templeton, al Academiei Române, al Patriarhiei Române, al Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii Bucureşti şi al Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare de la Paris (CIRET). „Programul nostru este deja cunoscut în lume, fiind unul pilot pentru ţările Europei de Est şi pentru lumea ortodoxă. Acest dialog este important pentru societatea românească mai ales că trecem printr-o perioadă atât de tulbure, încât oamenii au nevoie de nişte repere. Or eu cred că Biserica Ortodoxă Română, care are atât credit în rândul populaţiei noastre, dar şi oamenii de ştiinţă, care vin cu contribuţiile lor în domeniile de cercetare pot ca împreună să ajute societatea să meargă mai departe“, ne-a declarat preşedintele ADSTR, Magda Stavinschi.

„Este pentru prima dată când se face un dialog între o Biserică Ortodoxă şi Ştiinţă. Până acum nu a existat un dialog evident şi vizibil. Dar, întotdeauna a existat o apropiere între Biserica Ortodoxă Română şi Ştiinţă. Chiar acum lucrează în cadrul ADSTR un grup foarte mare de oameni, aducând repere patristice în dialogul dintre Ştiinţă şi religie. Este foarte important pentru noi să ne găsim rădăcinile la sfinţii părinţi şi să le continuăm. Omul de ştiinţă vine cu informaţia corectă, iar Biserica cu interpretarea ei corectă. Eu, ca om de ştiinţă, nu pot să rămân numai în lucrările telescoapelor şi în înţelegerea pe care o am eu asupra universului, ci vreau să văd ce se întâmplă dincolo de înţelegerea mea. Noi putem ajuta aducând informaţiile corecte şi nefăcând o confuzie între Ştiinţă şi Religie. Nu pot eu, ca om de ştiinţă, să vin şi să interpretez Geneza, pentru că ar fi o mare greşeală, o eroare fantastică, nici Biserica nu poate să contrazică Big Bang-ul, pentru că este un model. Mâine, poimâine, poate să fie alt model.“

▲ „Avem şansa să arătăm cât de cuprinzătoare este spiritualitatea ortodoxă“

IPS Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale a susţinut chiar în prima sesiune o prelegere intitulată „Teologie şi Ştiinţă/Ştiinţă şi Teologie. Reflecţii“. „Dialogul între Ştiinţă şi religie este unul al epocii de astăzi, al secolului al XXI-lea prin excelenţă. Trăim într-o lume care vrea să se fondeze pe ştiinţă, omul ascultând tot ceea ce susţine aceasta. De aceea, teologia în general şi fiecare teolog în special trebuie să aibă răspunsuri pentru omul de astăzi. Să fie aproape de el şi să îl conducă, să îl însoţească sau să îl direcţioneze spiritual într-o lume mai materialistă decât cea a secolului al XX-lea“, ne-a spus IPS Mitropolit Iosif.

Diac. Sorin Mihalache, de la Centrul de Studii Interdisciplinare „Religie şi Ştiinţă“, a fost prezent la congres cu lucrarea „Raţionalitatea Creaţiei - Deschiderea spre Ştiinţa Contemporană prin Teologia Ortodoxă“. Despre acest congres susţine că „de mai mult timp, în străinătate se desfăşoară deja un dialog între religie şi Ştiinţă. Biserica Romano-Catolică, Biserica Protestantă au participat deja la un dialog cu cercetători din lumea ştiinţifică. Ceea ce se întâmplă astăzi este, de fapt, şi continuarea unei activităţi susţinute de Biserica noastră, în ultimii ani. Acest eveniment este important întrucât, pentru prima dată, mai mulţi reprezentanţi din Bisericile Ortodoxe surori participă la un congres unde încearcă să prezinte o perspectivă a spiritualităţii creştin-ortodoxe asupra datelor ştiinţifice. Din acest punct de vedere sunt extrem de importante resursele patristice ortodoxe, deoarece cunoaştem deschiderea sfinţilor părinţi spre Ştiinţă. Astăzi avem şansa să arătăm încă o dată cât de cuprinzătoare este spiritualitatea ortodoxă când este vorba de cunoaşterea personală a lui Dumnezeu“.