Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Dicţionarul Biblic Ortodox va avea o bogată utilitate în spaţiul misiunii ortodoxe“

„Dicţionarul Biblic Ortodox va avea o bogată utilitate în spaţiul misiunii ortodoxe“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Gheorghe Cristian Popa - 01 Mar, 2010

În ziua de 25 februarie 2010, în şedinţa de lucru a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc s-a hotărât elaborarea unui Dicţionar de Teologie Ortodoxă şi a unui Dicţionar Biblic Ortodox. Realizarea Dicţionarului Biblic Ortodox se va desfăşura sub coordonarea părintelui profesor univ. dr. Petre Semen de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi. Scopul acestui dicţionar va fi acela de a oferi profesorilor de teologie, preoţilor şi jurnaliştilor creştini un instrument de lucru în abordarea exegetică, omiletică şi catehetică a textelor biblice.

În cadrul şedinţei de lucru, părintele profesor Petre Semen a prezentat membrilor Consiliului Naţional Bisericesc un argument în care a subliniat necesitatea elaborării unui Dicţionar Biblic Ortodox şi obiectivele acestui demers: „Este îndeobşte cunoscut faptul că, din raţiuni diverse, în Biserica Ortodoxă Română studiile biblice nu au fost prea bine reprezentate, cel puţin pentru o vreme, comparativ cu alte domenii teologice, iar instrumentele de lucru pe această direcţie au fost şi sunt încă deficitare. Când ne referim la instrumentele de lucru ale cercetării biblice avem în vedere traducerile bune ale Sfintei Scripturi, Concordanţe biblice exhaustive, Dicţionare biblice şi chiar comentarii ale textelor sacre. Se mai ştie de asemenea că în ultimii ani s-au realizat de către unele edituri Concordanţe biblice destul de reuşite, comentarii şi dicţionare, dar, din păcate, învăţăturile creştine ortodoxe nu se regăsesc în acestea încât s-ar impune cu stringenţă realizarea, pentru început, a unui Dicţionar Biblic Ortodox în care profesorii de teologie dimpreună cu preoţii şi profesorii de religie să afle un real instrument de lucru în abordarea exegetică, omiletică şi catehetică a textelor biblice“.

Eficient instrument de lucru pentru profesori, preoţi şi mass-media creştină

Utilitatea Dicţionarului Biblic Ortodox, care va fi realizat din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, va corespunde necesităţii de a-l oferi ca instrument de lucru eficient pentru profesorii facultăţilor de teologie care îl vor putea uliliza în vederea unei mai solide fundamentări biblice a studiilor din cele patru direcţii ale teologiei: practic-liturgică, sistematică, istorică şi biblică. De asemenea, va fi util preoţilor pentru a-şi contura o mai pertinentă fundamentare biblică a predicilor şi catehezelor în vederea contracarării prozelitismului sectar, foarte virulent, care, după cum se ştie, face misiune aproape exclusiv cu textele biblice. „Preoţii cu mai multă experienţă misionar-pastorală pot constata că astăzi credincioşii creştini ortodocşi, într-o epocă a unei reale explozii informaţionale, fără precedent, nu se mai mulţumesc cu ascultarea în exclusivitate a unor paragrafe biblice, lecturarea şi explicarea, în cadrul cultului divin, cu consecvenţă a aceloraşi texte (pericope evanghelice, duminică de duminică)“, a remarcat părintele profesor Petre Semen.

Dicţionarul va avea şi un vădit caracter mediatic pentru credincioşii preocupaţi de o mai bună informare în domeniul biblic şi cel a credinţei ortodoxe strămoşeşeti, alături de cei care sunt implicaţi în mediatizarea învăţăturii creştin-ortodoxe (presă şi radio-televiziune).

Exemple relevante din experienţa pastoral-misionară

În sprijinul acestor posibile modalităţi de întrebuinţare, părintele profesor a prezentat două exemple relevante din experienţa sa pastoral-misionară: „Aş aduce aici spre mărturie cazul unui preot mai tânăr, un fost student de-al meu, cu o oarecare experienţă pastorală, care îşi exprima, cu ceva timp în urmă, bucuria de a mă fi întâlnit ca să-i explic semnificaţia unor nume ale lui Dumnezeu din rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare pe care le citise de ziua marelui ierarh. Îmi mărturisea că nefiind în stare să le dea credincioşilor care i-au solicitat o astfel de lămurire răspunsul pe loc, s-a scuzat într-un fel până când a reuşit să se informeze. Aş da şi un alt exemplu ocazionat de apariţia romanului «Codul lui Da Vinci», al cunoscutului scriitor Dan Brown, când un protoiereu (ignorant, dar probabil zelos) a ieşit cu un grup de credincioşi ca să protesteze în faţa teatrului în care se juca piesa «Evangheliştii». Ei bine, cu acel prilej mulţi credincioşi intelectuali din Iaşi au fost nedumeriţi după ce au apărut unele comentarii TV vizavi de sus-numitul roman şi de tabloul lui da Vinci cu «Cina cea de taină» în care se făceau anumite comentarii de denigrare a lui Iisus Hristos şi a Mariei Magdalena. Am fost interpelat şi pe această temă şi a trebuit să dau explicaţiile ce se pretau. Nu era greu de sesizat că acele comentarii erau rău intenţionate şi cu scopul evident de a deruta, dar şi extrem de naive în acelaşi timp, neţinând seama, ca şi în cazul sus-numitului roman, că este vorba pur şi simplu de o creaţie artistică a pictorului pentru timpul său, fiindcă în Antichitate, la evrei, ca, de altfel, şi în alte zone ale lumii, oamenii nu se aşezau la masă, ca astăzi, ci se obişnuia să se servească prânzul ori cina în poziţia culcat, iar când erau mai mulţi cei care mâncau, ca şi în cazul Domnului Hristos cu Ucenicii Săi, se întindeau pe jos, dispuşi în formă de semicerc şi sprijiniţi pe un braţ“.

„Colectiv cu o solidă conştiinţă profesională şi acribie ştiinţifică“

Colectivul care se va ocupa de redactarea Dicţionarului Biblic Ortodox, sub coordonarea părintelui Semen, va fi format din profesori de la mai multe facultăţi din ţară, specialişti în teologie şi terminologie biblică, şi se doreşte a fi „un colectiv ce probează o solidă conştiinţă profesională, acribie ştiinţifică recunoscută în domeniu şi un recunoscut zel misionar, care să corespundă întru totul scopului pe care-l ţinteşte Dicţionarul“.

Principalul izvor în munca de cercetare va fi Sfânta Scriptură iar ca surse de informare vor fi folosite Dicţionarele Biblice consacrate în limbile franceză, engleză, germană, italiană şi română. Informaţiile culese vor fi completate cu sumare, date arheologice şi mai ales patristice, aşa încât Dicţionarul să fie un instrument specific ortodox, a cărui utilitate să se regăsească mai ales în spaţiul misiunii ortodoxe.