Dimitrie Cantemir, contemporanul nostru de 300 de ani

Evenimentul cultural „Dimitrie Cantemir, contemporanul nostru de 300 de ani”, închinat vieții și operei marelui cărturar și domnitor al Moldovei, are loc în perioada 3-4 noiembrie în Capitală. Găzduit mai întâi de Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, a reprezentat rolul unei strânse colaborări dintre această instituție și Secția de literatură română veche a Facultății de Litere a Universității din București.

În deschiderea ce a avut loc vineri, 3 noiembrie, la Biblioteca Sfântului Sinod, a fost vernisată expoziția de carte rară „Opera cantemiriană de-a lungul secolelor”, al cărei conținut a fost prezentat de părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Acesta a vorbit despre importanța organizării unei astfel de manifestări închinate marelui om de cultură și domnitor român. 

„Biblioteca Sfântului Sinod a pus la dispoziție nu doar spațiile sale, ci și colecțiile istorice care completează valorile bibliofile din peisajul bucureștean, dar și al întregii țări. Aniversăm trei secole de la trecerea în eternitate a lui Dimitrie Cantemir și 350 de ani de la nașterea sa. De obicei, se comemorează momentul trecerii în eternitate ca fiind o altă naștere, către o lume superioară și netrecătoare. Acest soroc ne-a adunat și ne face să redescoperim viața și mai ales opera lui Dimitrie Cantemir, care continuă să fie studiată, publicată și are nevoie în continuare să fie analizată și fructificată în cercetări. Dimitrie Cantemir este bine cunoscut nu numai în România, ci și peste hotare, acolo unde a petrecut de fapt cea mai mare parte a vieții sale. A fost școlit în primul rând la Academia Patriarhală din Fanar și a beneficiat, ca orice principe dintr-o familie nobilă, de un profesor personal extrem de erudit și cunoscut, Ieremia Cacavelas, care a cultivat ceea ce Dimitrie Cantemir poseda deja, o aptitudine pentru erudiție și pentru a deveni un savant. Acesta a scris în limba latină din dorința de a face cât mai cunoscută opera sa și pentru a-și crea un renume, ținând mult la imaginea pe care și-o contura în fața marilor oameni de cultură ai vremii. Titlul colocviului de astăzi mi se pare foarte inspirat pentru că, într-adevăr, Cantemir nu a încetat să fie contemporanul nostru, deoarece încă sunt surprinzătoare operele sale. (...) Debutăm cu această expoziție care va fi urmată de câteva comunicări dedicate lui Dimitrie Cantemir, teologul și gânditorul creștin, un aspect mai puțin subliniat de cercetarea românească, dar nu mai puțin important, întrucât consider că este profilul care l-a însoțit întreaga viața. Atașamentul față de tradiția bizantină ortodoxă în care el s-a format și pe care a iubit-o reprezintă fondul său sufletesc”, a spus părintele arhim. Policarp Chițulescu. 

Prima sesiune de comunicări, „Dimitrie Cantemir, gânditor creștin”, a fost deschisă de prelegerea „Effigia veritatis - apofatism și catafatism în hermeneutica ortodoxă cantemiriană”, susținută de părintele Ștefan Zară, consilier eparhial la Sectorul cultural și comunicații media al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Acesta ne-a vorbit despre temele abordate în comunicarea sa: „Am susținut că Sfânta Scriptură rămâne izvorul central al operei cantemiriene. Dimitrie Cantemir citează cel mai mult din Sfânta Scriptură în scrierile sale, și nu doar în cele teologice, pe fiecare pagină regăsindu-se citate biblice atât din versiunea Septuagintei, cât și din Vulgata, atunci când scrie în limba latină, dar și, ocazional, din Biblia de la București din 1688. Chiar dacă a folosit-o puțin, s-a demonstrat că a studiat-o în profunzime, la Biblioteca Națională din Moscova păstrându-se un exemplar al Bibliei care a aparținut tatălui său și pe care Dimitrie Cantemir a făcut o serie de observații, atât lingvistice, cât și personale, în perioada surghiunului său, după 1711”.

În prima sesiune a colocviului au mai fost susținute prelegerile: „Acte de cancelarie din vremea Cantemireștilor păstrate în fondul BAR. O cercetare prin prisma elementelor creștine”, de Oana Mădălina Popescu, de la Biblioteca Academiei Române; „Dimitrie Cantemir, apărător al autenticității Ortodoxiei și inițiatorul mișcării de revigorare a vieții bisericești ortodoxe și a artelor creștine în Rusia”, de Ion Marian Croitoru, conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației din Târgoviște, și „Valori bibliofile cantemiriene păstrate în colecții din România”, de părintele arhimandrit Policarp Chițulescu.

„În opera sa scrisă distingem lucrări prin care apără acuratețea credinței ortodoxe, cum este lucrarea «Loca obscura», pe care am și prezentat-o în detaliu. De asemenea, face referire la caracterul revelat al credinței creștine ortodoxe, în comparație cu alte credințe și manifestări religioase, în speță islamul. Totodată, Dimitrie Cantemir s-a evidențiat și ca mare ctitor de lăcașuri pe moșiile pe care le-a primit din partea țarului Petru cel Mare”, ne-a spus conf. dr. Ion Marian Croitoru.

A doua sesiune a zilei, „Dimitrie Cantemir și literatura ca provocare”, va avea loc la Facultatea de Litere din Capitală, fiind încununată, tot în această seară, cu concertul „Piese muzicale de Dimitrie Cantemir (1673-1723)”, susținut de Ansamblul de muzică veche „Anton Pann”. Sâmbătă, 4 noiembrie, tot la Facultatea de Litere se va desfășura a treia și ultima sesiune a colocviului, intitulată „Dimitrie Cantemir și contextul cultural al vremii sale”.