Discuțiile despre Sinodul I Ecumenic au continuat în Capitală

Lucrările Simpozionului Internațional de Teologie „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă - baza unității Bisericii” au continuat joi, 15 mai, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. A doua zi a lucrărilor întrunirii academice a reunit 11 prezentări susținute în cadrul a trei sesiuni de comunicări găzduite de Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al instituției de învățământ teologic superior din Capitală.

Prima sesiune de comunicări știin­țifice a fost moderată de pr. prof. univ. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal în cadrul Sectorului teologic-educațional al Administrației Patriarhale. La începutul lucrărilor, acesta a adresat par­ti­ci­­panților un cuvânt de bun-venit.

Prima din cele patru prezentări ale acestei sesiuni a aparținut pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și a purtat titlul „Triadocentrism sau hristocentrism al Crezului de la Niceea? Valoarea paradigmatică a Crezului pentru dogmele ulterioare ale Bisericii și pentru teologia ortodoxă actuală”. Autorul a evidențiat valoarea paradigmatică a Crezului niceean pentru formulările dogmatice ulterioare ale Bisericii și pentru teologia ortodoxă contemporană, evidențiind intercondiționarea celor două dogme, care doar împreună pot exprima și fundamenta conținutul credinței ortodoxe. „Crezul niceean constituie o paradigmă fundamentală și mereu actuală pentru întreaga dezvoltare ulterioară a dogmei, cultului și spiritualității Bisericii Ortodoxe. Caracterul său paradigmatic rezidă tocmai în faptul că stabilește clar principiul inseparabilității celor două dogme centrale ale Ortodoxiei: dogma trinitară și cea hristologică. Misiunea actuală a teologiei ortodoxe, așa cum a fost subliniată și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, constă tocmai în reafirmarea consecventă și fidelă a acestui adevăr fundamental în fața noilor provocări doctrinare și spirituale contemporane, păstrând astfel nealterată bogăția integrală a credinței și vieții Bisericii”, a afirmat părintele Ștefan Buchiu.

În continuare, prof. dr. Theresia Hainthaler a prezentat referatul „The Christology of the Symbol of Nicaea” („Hristologia Simbolului de la Niceea”) în care a analizat conținutul capitolului hristologic al Crezului de la Niceea, referitor la dumnezeirea lui Iisus Hristos, respectiv la actele din opera răscumpărătoare, urmată de o privire de ansamblu asupra anatematismelor incluse în Simbolul niceean, prezentând importanța acestui Crez pentru teologia Sinoadelor Ecumenice ulterioare. „Începând cu Sinodul de la Efes (431), Niceea a devenit punctul de referință standard și de nedisputat al credinței pentru toate părțile. În mod deloc surprinzător, în dialogul cu Bisericile Răsăritene în secolul al 20-lea, Niceea s-a arătat a fi în mod clar baza credinței comune”, a spus prof. dr. Theresia Hainthaler.

Următoarea prezentare a aparținut pr. prof. univ. dr. Daniel Benga, cadru didactic al Universității Ludwig-Maximilian din München, Germania. Expunerea sa, intitulată „Receptarea Crezului niceo-constantinopolitan în Botez și Sfânta Liturghie”, a tratat trei momente privind receptarea Simbolului de credință în cadrul celor două rânduieli: receptarea Crezului niceean în ritualul baptismal, receptarea Crezului niceo-constantinopolitan în ritualul baptismal, respectiv receptarea Crezului niceo-constantinopolitan în Sfânta Liturghie. Părintele Daniel Benga a observat, în prezentarea sa, pe baza a numeroase mărturii patristice, faptul că aceste două Simboluri de credință, cel de la Niceea şi cel de la Constantinopol, care îl reia pe cel niceean, augmentându-l, nu s-au impus imediat în viața Bisericii, ci au coexistat vreme de decenii cu simboluri locale în rânduiala Botezului. Totodată, a vorbit și despre modul în care Simbolul niceo-constantinopolitan a fost introdus în rânduiala Sfintei Liturghii, conducând la unele modificări pentru acomodarea noului adaos, reflectate în practică prin schimbarea atenției de la sărutarea păcii între credincioși către mărturisirea comună a credinței. „Introducerea Crezului în Liturghie a schimbat și structura acesteia și a transformat-o dintr-o invitație la iubire și la îmbrățișare într-o invitație la mărturisirea credinței. Prin Crezul din Liturghie, Anaforaua scufundându-se în tăcere, poporul lui Dumnezeu aude acum credința Bisericii mărturisită de preot în taină la Anafora și cu voce tare de către tot poporul”, a spus părintele Daniel Benga.

Ultima intervenție a aparținut pr. prof. univ. dr. Sorin Șelaru, consilier patriarhal și directorul Reprezentanței Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene. Lucrarea sa s-a intitulat „Credința niceeană și receptarea ei sinodală” și s-a concentrat pe prezentarea modului în care Biserica celor șapte Sinoade Ecumenice a considerat să primească, să precizeze și să transmită mai departe credința apostolică și credința niceeană. „Hotărârile Sinoadelor Ecumenice sunt importante nu doar pentru faptul că au fixat, formulat sau adoptat doctrina, ci și pentru că ne arată cum au primit credința anterioară a Bisericii, modul cum au precizat-o și modul cum au continuat-o. Ele sunt o cheie de interpretare a păstrării, precizării și transmiterii credinței ortodoxe peste veacuri. (...) Argumentarea dogmatică a Părinților la sinoade se fundamentează pe confirmarea, pecetluirea, apărarea, întărirea, reînnoirea, continuarea, precizarea și dezvoltarea tradiției Bisericii sobornicești. Reînnoirea și continuarea amintite nu sunt doar formale, exterioare sau de limbaj, ci manifestă un real interes de aprofundare, de nuanțare a unor aspecte care nu au fost suficient evidențiate anterior”, a spus referentul.

A patra sesiune de comunicări a fost moderată de părintele prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, care a prezentat activitatea bogată a fiecăruia dintre cei trei vorbitori.

Sesiunea a debutat cu prelegerea „De la tradition des Apôtres à la définition du Symbole de Nicée” („De la tradiția Apostolilor la definirea Simbolului de la Niceea”), susținută de prof. dr. Christos Arampatzis, cadru didactic la Facultatea de Teologie a Univer­si­tății „Aristotel” din Salonic, Grecia, care la final ne-a oferit o scurtă prezentare a temei aduse în discuție: „Prezentarea mea a fost despre legătura dintre temele teologice abordate în cadrul Sinodului de la Niceea și învățăturile Sfinților Părinți. După cum a afirmat și Sfântul Atanasie cel Mare, Sinodul de la Niceea nu a redat o credință nouă, ci a repetat credința afirmată și învățată până atunci de Părinți precum Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Iustin Martirul, Sfântul Irineu, Clement Alexandrinul și alții. Sfinții reprezintă Biserica, iar sinodul nu a formulat niciodată concluzii sau învățături din nimic, ci a urmat calea sfinților. De aceea, cuvântul Părinților și al sfinților ne arată continuitatea și lucrarea Sfântului Duh în Biserică”.

În continuare, prof. dr. Johannes Oeldemann, director al Institutului pentru Ecumenism „Johann-Adam-Möhler” din Paderborn, Germania, a susținut prelegerea intitulată „The «Faith of Nicaea» and Its Significance for Christian Unity: The First Ecumenical ­Council in Interchurch Dialogues” („Învățătura de credință de la Niceea și însemnătatea ei pentru unitatea creștină: Primul Sinod Ecumenic în dialogurile interbisericești”). „Am dorit să subliniez semnificația credinței niceene pentru unitatea creștină. Numeroase dialoguri ecumenice au avut în vedere însemnătatea și rolul Sinoadelor Ecumenice, în special ale Sinodului de la Niceea. Am arătat că învățătura de credință de la Niceea reprezintă o bază comună a unității creștine, fiind acceptată de toate Bisericile creștine. Provocarea pe care o întâlnim astăzi este aceea de a descoperi cum ne putem folosi de acest aspect în viața bisericească și în instituțiile noastre de învățământ teologic și de cercetare, devenind conștienți de faptul că învățătura de credință de la Primul Sinod Ecumenic este cea care ne unește pe toți”, ne-a declarat teologul romano-catolic la finalul evenimentului.

Ultima prelegere a acestei sesiuni de comunicări a fost prezentată de protosinghelul asist. dr. Augustin Coman, consilier patriarhal la Sectorul relații creștine, interreligioase și comunități românești externe al Patriarhiei Române, care a ales să vorbească despre „Hristologia Simbolului de credință niceean. Theologia & Oikonomia”. În deschiderea prelegerii sale, părintele protosinghel a afirmat: „Hotărârile dogmatice ale Sinoadelor Ecumenice au un caracter iconic: trimit la o realitate dincolo de cuvântul care dogmatizează taina sau misterul lui Hristos Cel viu. Ele funcționează ca niște borne decisive, permanent valabile, care conțin adevărul dumnezeiesc fără să-l epuizeze, pentru că taina redată sub și prin litera dogmei este Însuși Mântuitorul Iisus Hristos. Această neepuizare a adevărului în dogmă nu implică însă vreo discontinuitate între catafatismul expresiei dogmatice și apofatismul Persoanei lui Hristos, Cel care stă în centrul preocupărilor tuturor Sinoadelor Ecumenice. Plecând de la această imagine a dogmelor Sinoadelor Ecumenice ca icoane ale lui Hristos, în prelegerea de astăzi voi explora hristologia Primului Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325, subliniind un aspect inclus în simbolul de credință care s-a conturat în termeni mai clari abia începând cu disputa dintre arianism și ortodoxia niceeană în secolul al 4-lea: distincția, dar nu separația, atât la nivelul teologiei trinitare, cât și al hristologiei, între «theologia» & «oikonomia» sau, în alți termeni, între «Deus ad intra» și «Deus ad extra», între Dumnezeu în Sine, independent de relația Sa cu noi, creaturile, și Dumnezeu în lucrarea Sa în lume, istorie și timp. În limbajul trinitar de specialitate, folosim expresia consacrată Treimea imanentă și Treimea iconomică. Prin urmare, ceea ce prelegerea de astăzi analizează în dogma cu caracter iconic de la Niceea se referă la modul articulării de către Părinții de la Sinodul I Ecumenic a învățăturii despre Fiul lui Dumnezeu în cadrul veșnic al relațiilor intratrinitare și în contextul lucrării mântuitoare în lume”.

Cea de-a treia sesiune de comunicări a zilei va fi moderată de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu și vor lua cuvântul Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, urmat de pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja cu interpelarea intitulată „Receptarea Crezului de la Niceea în structurile dogmatic-doxologice ale imnografiei Bisericii Ortodoxe”; pr. prof. univ. dr. Ioan Vicovan cu referatul „Aniversarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea în Biserica Ortodoxă Română. Privire istorică”, respectiv arhim. dr. Nectarie Șofelea cu prezentarea „Receptarea Simbolului niceean în cultul divin public al Bisericii”.

• Simpozion internațional de teologie dedicat Sinodului I Ecumenic
• Primele sesiuni de comunicări ale simpozionului internațional din Capitală
• Comunicările simpozionului internațional la Facultatea „Justinian Patriarhul”