Domnitorul Mihai Viteazul, comemorat la Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda

Miercuri, 19 august, s-au împlinit 419 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc. Cu acest prilej, Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, județul Cluj, construită pe locul unde a fost asasinat Marele Voievod, a avut hramul istoric.

Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a săvârşit Sfânta Liturghie în fața bisericii mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența autorităților locale, județene și militare, precum și a numeroși credincioși. Din sobor au făcut parte directorul Școlii Doctorale „Isidor Todoran” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, protopopul de Turda, Alexandru Rus, starețul Mănăstirii „Sfânta Treime” din Soporu de Câmpie, arhimandritul Ilie Hanuschi, duhovnicul Mănăstirii Mihai Vodă, ieromonahul Efrem Crișan, duhovnici și stareți de la mănăstirile din eparhie și alți preoți invitați. 

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Benedict Bistriț­eanul a rostit un cuvânt de învăță­tură, în cadrul căruia a afirmat că „Evanghelia și viața duhovnicească ne propun să ne dezlipim de lume și să ne unim cu Cerul”.

„Venim la Biserică nu ca să ne liniștim și să ne instalăm confortabil în istorie, în viața noastră, ci venim la Biserică ca să ne neliniștim pentru Împărăția lui Dumnezeu. Domnul Hristos vrea să ne elibereze de ceea ce este pământesc, dar pe de altă parte vrea să ne obișnuiască cu Cerul. E mare lucru să ne obiș­nuim cu Cerul încă din această lume. Dacă nu ne obișnuim cu Cerul din această lume, nici când mergem în Împărăția lui Dumnezeu nu ne vom simți bine acolo. De aceea, Evanghelia și viața duhovnicească ne propun acest lucru: să ne dezlipim de lumesc și să ne apropiem mai mult de Cer”, a spus ierarhul.

De asemenea, Preasfinţitul Părinte Episcop Benedict Bistriţeanul l-a evocat pe Domnitorul Mihai Viteazul, cel care și-a iubit credința și neamul: „Am venit la hram, la mănăstire, pentru a-l cinsti pe Mihai Voievod Viteazul, pe cel care și-a iubit credința și neamul. Mihai Voievod Viteazul, sub semnul crucii, al credinței și al iubirii de neam, a unit cele trei țărișoare, chiar dacă pentru scurt timp, dar a făcut-o într-o singură simțire, simțire de credință și de neam. Unitatea pe care el a făcut-o a fost sub chipul Evangheliei. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!”

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sorin Dindelegan. La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşită o slujbă de parastas, la monumentul Voievodului Mihai Viteazul, urmată de alocuţiuni şi depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Locul jertfei lui Mihai Viteazul

Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei Voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, la data de 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal de la Turda este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de nouă ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltprea­sfin­țitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Centenarul de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros. În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnic ieromonahul Efrem Crișan.