Înalt Preasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, a săvârşit duminică, în Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca, slujba sfinţirii drapelului naţional. Evenimente similare au avut loc în mai multe biserici din ţară.
La Cluj, evenimentul a avut loc după Sfânta Liturghie, în prezenţa credincioşilor şi a autorităţilor locale şi militare clujene, potrivit radiorenaşterea.ro.
"Această zi în care cinstim drapelul naţional ne dă prilejul să ne coborâm încă o dată în sufletul nostru şi să fortificăm credinţa în Dumnezeu şi dragostea faţă de valorile noastre naţionale. Drapelul este un simbol - atunci când îl vedem ridicat oriunde pe catarg, suntem ataşaţi de ţara noastră, de neamul nostru şi de valorile lui", a precizat IPS Andrei în cuvântul rostit înainte de sfinţire.
Cu ocazia Zilei Drapelului Naţional, tricolorul a fost coborât de pe catargul din Piaţa Avram Iancu sâmbătă seară şi depus în altarul Catedralei mitropolitane. După momentul sfinţirii, pe platoul din faţa catedralei s-a desfăşurat ceremonia de arborare a drapelului, la care au participat sute de clujeni.
Înainte de arborare, drapelul României a fost binecuvântat de Mitropolitul Clujului, Înalt Preasfinţitul Andrei, după care steagul naţional a fost sărutat de reprezentanţii Administraţiei judeţene şi locale - prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Radu Moisin, precum şi de şeful Garnizoanei Militare din Cluj. Apoi drapelul a fost arborat, în timp ce fanfara militară a intonat imnul naţional al României.
Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită la Tulcea
Tot duminică, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, a participat în Piaţa Civică din municipiul Tulcea alături de autorităţile locale şi de numeroşi participanţi la festivităţile prilejuite de Ziua Drapelului Naţional.
Preasfinţia Sa a ţinut şi o alocuţiune în care a spus că "această zi aminteşte de evenimentele fierbinţi ale Revoluţiei de la 1848 din Ţările Române când Guvernul Provizoriu a decretat ca steag naţional tricolorul roşu, galben şi albastru.
Culorile drapelului naţional au o semnificaţie aparte şi din punct de vedere religios. Astfel, cele trei culori reprezintă cele trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea, virtuţi care trebuie să le aibă orice bun creştin, la fel cum le-au avut înaintaşii noştri. Roşu simbolizează de asemenea sângele Mântuitorului Iisus Hristos vărsat pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc, precum şi sângele martirilor noştri care s-au jertfit pentru credinţă, libertate şi demnitate. Galbenul reprezintă pe Duhul Sfânt, Cel ce s-a pogorât în lume la Rusalii, şi lucrează în Biserică, prin harul său, mântuirea tuturor, iar albastrul reprezintă maiestatea dumnezeiască a Preasfintei Treimi ce locuieşte în ceruri, de unde se coboară pe pământ "toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit" (Iacob 1, 17). Cunoscând toate acestea, se cade să cinstim cum se cuvine această Zi a Drapelului României, pe care drapel să-l purtăm în suflet şi la piept cum făceau străbunii noştri. El este sfânt, căci ne aduce aminte de neamul nostru de eroi şi de cele sfinte, şi tot el ne însufleţeşte în credinţă, în dragoste şi în nădejde, spre binele ţării noastre scumpe, România". Manifestările s-au încheiat cu arborarea drapelului naţional şi cu o paradă militară.
.jpg)
