În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în semn de recunoaștere a activității depuse în slujirea aproapelui, a acordat distincții doamnei Adriana Căruntu, directorul Centrului de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, și monahiei Serafima Buhăescu de la Mănăstire Christiana, medic în cadrul aceluiași centru.
Duminica a 6-a după Rusalii la Catedrala Patriarhală
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, s-a aflat în Duminica a 6-a după Rusalii în mijlocul credincioșilor care s-au unit în rugăciune la Catedrala Patriarhală din București. Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de soborul de slujitori ai sfântului lăcaș, iar după citirea pasajului evanghelic rânduit, a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat semnificația modului de adresare a Mântuitorului față de paralitic: „Mântuitorul nu îl numește «slăbănog» sau «păcătos», ci îl numește «fiu», în sensul literal de copil, adică om născut din nou prin credință și prin lucrare. Slăbănogul este un urmaș al primul om creat de Dumnezeu, al lui Adam, iar Hristos a venit să ierte și să vindece păcatele lui Adam. Îl numește fiu, deoarece omul este lucrarea de căpătâi a lui Dumnezeu. Și, pentru că în casă erau adunați mulți cărturari și farisei fățarnici, care căutau să-L prindă pe Iisus în cuvânt, Mântuitorul folosește acest context, pe de o parte pentru a vindeca pe cel bolnav, iar pe de altă parte, pentru a le da o lecție criticilor Săi necruțători”.
De asemenea, Preasfinția Sa a vorbit despre puterea iertării păcatelor oferită de Mântuitorul Sfinților Apostoli și, prin ei, Bisericii.
„Suferim cu toții din pricina păcatelor și de aceea uneori ne și îmbolnăvim. Plata păcatelor, cum scrie în Sfânta Scriptură, este boala sau chiar moartea (cf. Romani 6, 23), dar «Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu» (Iezechiel 18, 23). Puterea de a ierta păcatele este puterea de a-i salva pe oameni de osânda veșnică. În acest sens, Sfântul Efrem Sirul spune că «Biserica este locul unde sunt salvați cei condamnați la moarte». Biserica este singura instituție din lumea aceasta care poate oferi iertarea păcatelor. Orice om păcătos este un om condamnat la moarte spirituală veșnică, la despărțire de Dumnezeu, dar prin pocăință și prin iertarea păcatelor, care se dobândește prin Taina Sfintei Spovedanii sau a Mărturisirii și iertării păcatelor în Biserică, omul condamnat la moarte poate deveni candidat la viața veșnică, sau cetățean al Raiului. Puterea de a ierta păcatele, dăruită de Hristos Bisericii Sale, mai este numită «cheile Împărăției cerurilor», ale Raiului. Se folosește pluralul chei, arătând astfel că pentru a intra în Împărăția cerurilor omul are nevoie în același timp de pocăință și de iertarea păcatelor, acestea fiind «cheile» mântuirii”, a arătat Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.