Sâmbăta aceasta credincioșii din comuna Borlești, județul Neamț, au luat parte la sfintele slujbe săvârșite cu prilejul sfințirii bisericii Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Ruseni.
18 Mai, 2024
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, la Catedrala Patriarhală
În Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, la Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de soborul de slujitori al catedralei. În cuvântul de învăţătură, rostit după Sfânta Evanghelie, Preasfinţia Sa a arătat semnificaţiile teologice ale pericopei evanghelice duminicale, dar şi însemnătatea duhovnicească a Sfintei Cruci în viaţa creştinilor. La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei Prahoveanul a amintit credincioşilor că sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, în orice zi ar cădea, este o zi de post aspru şi că are, la finalul Utreniei, o rânduială specială, şi anume scoaterea în mijlocul bisericii a Sfintei Cruci spre cinstire. Ierarhul a prezentat succint viaţa sfinţilor trecuţi în calendar în ziua de 13 septembrie, şi anume Sfântul Sfinţit Mucenic Corneliu Sutaşul, primul păgân care a primit Botezul creştin, prin rugăciunile şi mâinile Sfântului Apostol Petru, căruia i-a fost ucenic; viaţa Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian, Episcopul Cartaginei, unul dintre cei mai mari episcopi din perioada de început a Bisericii, considerat părintele eclesiologiei, care a păstorit în zona unde este Tunisia de azi, la jumătatea veacului al treilea, şi de la care a rămas expresia „Extra Ecclesiam nulla salus”, adică „În afara Bisericii nu există mântuire”. „Tot el a spus, luminat fiind de Duhul Sfânt şi referindu-se la tensiunile care, din nefericire, existau între creştini în timpul persecuţiilor, în timpul cărora mulţi abjurau de la credinţă, că cei care umblă cu zâzanii, adică cu ură şi neînţelegere în sânul Bisericii, cu moarte de martir dacă mor, nu se mântuiesc”, a subliniat Preasfinţia Sa. De asemenea, ierarhul a vorbit şi despre Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop, călugăr român trăitor la finalul veacului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea, în peştera de lângă Mănăstirea Prislop, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana.
