Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a săvârșit, în Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare. În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, ierarhul a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale pasajului evanghelic lecturat (Ioan 3, 13‑17), ce ilustrează convorbirea Mântuitorului cu Nicodim.

Preasfinția Sa a arătat că această duminică precede o sărbătoare importantă a creștinătății răsăritene, închinată Sfintei Cruci a Mântuitorului Hristos: „Taina Crucii este centrală în creștinism și, nu întâmplător, acesta este semnul prin care creștinii se identifică și prin care ei se închină lui Dumnezeu, mulțumindu‑I pentru toate darurile Sale, de la aducerea la existență până la trecerea prin această viață către cea veșnică. În creștinism, întruparea Mântuitorului Hristos nu este separată de taina Crucii, iar aceasta din urmă nu este separată de taina Învierii. Această dimensiune arată cât de mare este dragostea lui Dumnezeu pentru noi, oamenii. Sfânta Scriptură afirmă că «Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul‑Născut L‑a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică» (Ioan 3, 16). Mângâierea cea mai mare este faptul că, deși noi, oamenii, suntem limitați pe pământ de o viață trecătoare, efemeritatea vieții noastre nu este dimensiunea ultimă în care ne desfășurăm existența. Este, în schimb, o dimensiune a timpului pentru mântuire, când trebuie să răspundem dragostei lui Dumnezeu în primul rând prin credința noastră”.