Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Duminica în care cinstim rodirea lucrării apostolice la noi

Duminica în care cinstim rodirea lucrării apostolice la noi

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 30 Iun, 2019

În salonul de la intrarea în Reşedinţa Patriarhală,  împodobit cu pictură în tehnica mozaic, în care sunt reprezentați sfinții români, a fost săvârşită astăzi, 30 iunie 2019, Sfânta Liturghie. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat faptul că rodirea predicării Evangheliei de către Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip la strămoşii noştri daco-romani constă în mulţimea de sfinţi odrăsliţi de poporul român de-a lungul timpului.

 În Duminica a doua după Rusalii, Biserica noastră a prăznuit pe toți sfinții români. Aceștia au fost cinstiți și evidențiați în mod special în salonul dedicat lor din Reședința Patriarhală. Tematica iconografiei salonului este  „Sfinţii Români canonizaţi în ultimele decenii, 1955-2015” și a fost realizată cu binecuvântarea Patriarhului României. În cuvântul de învățătură rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii săvârșite în Salonul Sfinților Români, Preafericirea Sa a precizat că în această încăpere sunt pictați, pe lângă cei 12 Apostoli, şi o mulţime de sfinţi români, din Dobrogea, Ţara Românească, Moldova, Transilvania şi Banat.

„Acest spaţiu este ca o biserică şi s-a dorit sublinierea faptului că Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, care a propovăduit Evanghelia la strămoşii noştri daco-romani, ne-a transmis dreap­ta credinţă mântuitoare în Iisus Hristos şi în Sfânta Treime, el fiind însoţit și de Sfântul Apostol Filip. Rodirea propovăduirii lor, treptată, lentă, dar profundă, a dat o mulţime de sfinţi din poporul român, pe care noi astăzi îi prăznuim în mod deosebit. În fiecare lună a anului, sărbătorim pomenirea unuia sau a mai mulţi sfinţi români, dar astăzi îi prăznuim pe toţi sfinţii români, din toate timpurile şi din toate locurile, cunoscuţi şi necunoscuţi. Această zi este o zi mare, care se leagă de pomenirea tuturor Sfinţilor Apostoli”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Au simţit că îi cheamă o iubire sfântă”

Făcând referire la evenimentul chemării apostolilor de Domnul Hristos, Preafericirea Sa a evidențiat că îndemnul Mântuitorului de a-L urma cuprinde în sine o putere sfântă care nu se aseamănă cu nimic din lumea aceasta.

 „Mântuitorul Iisus Hristos formează un grup de doisprezece ucenici, numiți Apostoli, care va fi nucleul conducător al Bisericii. Peste ei, la Rusalii, vine Duhul Sfânt în chip de limbi de foc, iar ei încep să vorbească în limbi străine. Aici vedem taina Bisericii. Cei doisprezece apostoli simbolizează cele 12 seminţii ale poporului ales. Vedem că Mântuitorul nu le promite nimic, nu le spune că le va da averi, ranguri, nu le promite nici un trai bun, comod, nu le promite nimic din lumea aceasta. Doar îi cheamă zicându-le: «Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni» (Matei 4, 19), şi ei îndată L-au urmat. Cum de aceşti ucenici, răspund îndată chemării, fără să pună vreo întrebare, fără să negocieze, fără să întrebe ce răsplată vor avea? Răspunsul este că îi chema Însuşi Dumnezeu-Cuvântul Care a făcut lumea şi Care l-a creat pe om după chipul Său. Deci, când i-a chemat Dumnezeu-Cuvântul, Care este Izvorul cuvintelor şi al vieţii veşnice, ei nu au putut să nu răspundă, pentru că această chemare era atât de sfântă, atât de puternică, încât era mai presus de înţelegerea lor. Au simţit că îi cheamă o iubire sfântă”, a reliefat Patriarhul României. 

„La români, creştinarea s-a făcut lent şi profund”

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că poporul român are, prin sfinţii români, rugători și ajutători permanenţi în ceruri.

„Creştinismul românesc are rădăcini adânci în sufletul poporului român, popor care are rugători permanenţi în ceruri. Sfinţii români au în fruntea lor pe Sfinții  Apostoli Andrei şi Filip, care au propovăduit Evanghelia lui Hristos în primul secol, în părţile Dobrogei. Rezultatul predicii lor a fost creştinarea strămoşilor noştri daco-romani. Această creştinare a fost lentă, nu a fost făcută la comandă, cum s-a întâmplat cu unele popoare vecine, unde mai întâi s-a încreştinat cneazul, apoi la comandă tot poporul. La noi, la români, creştinarea s-a făcut lent şi profund (...). Astăzi pomenim comuniunea sfinţilor români, a sfinţilor martiri sau mucenici, a sfinţior cuvioşi din mănăstiri, schituri şi sihăstrii, a sfinţilor ierarhi, păstori de eparhii, a domnitorilor, apărători ai patriei şi ai credinţei, a sfinţilor preoţi şi diaconi şi a sfinţilor credincioşi mireni români, cunoscuţi şi necunoscuţi”, a explicat Întâi-stătătorul Bisericii noastre.

De asemenea, Preafericirea Sa a amintit faptul că poporul român are sfinţi ierarhi care au participat la Sinoadele Ecumenice în primele veacuri, contribuind la formularea dreptei învă­țături a Bisericii Ortodoxe.