În seara zilei de marți, 17 martie, Facultatea de Drept din București a găzduit conferința intitulată „Doamne, învață-mă să fiu om!” Prelegerea a fost susținută de părintele dr. Răzvan Ionescu, prodecan al Centrului de Studii și Cercetări „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Paris. În același cadru a fost lansat și un volum dedicat dezvoltării umane într-o epocă dominată de progresul tehnologic. Dialogul dintre teologie, vocația spirituală a omului, știință și provocările contemporane a fost abordat de părintele Răzvan Ionescu pe parcursul conferinței desfășurate în Aula Magna a Facultății de Drept din Capitală. O atenție deosebită a fost acordată provocărilor pe care inteligența artificială le aduce în rândul societății. „Există un chip foarte personal și personalizat cu care fiecare dintre noi Îl trăiește pe Dumnezeu. Astăzi există tendințe globale ale oamenilor de a-L ocoli pe Dumnezeu și a se descurca singuri. Oferta tehnologică alimentează porniri și căutări în direcția auto-îndumnezeirii, lucru care poate suna fascinant, dar care nu provine din cultura creștină. Cred că, dacă ne dăm seama că deciziile noastre au un impact existențial, adică au repercusiuni asupra vieții întregi și asupra a ceea ce devenim în veșnicie, ajungem la concluzia că, fără a ne preda în mâinile lui Dumnezeu, autorul adevărat al proiectului care suntem noi, nu putem învăța să fim oameni”, a declarat părintele Răzvan Ionescu pentru TRINITAS TV.
Duminica Mironosițelor – bucuria întâlnirii cu Hristos Cel înviat
În Duminica a treia după Paști, numită și Duminica Femeilor Mironosițe, Biserica Ortodoxă prăznuiește pomenirea femeilor purtătoare de mir sau de aromate, numite și ucenițele Domnului (vezi Binecuvântările Învierii, glasul al V-lea). Credem că acest nume li se cuvine pe bună dreptate pentru credincioşia şi evlavia lor față de Mântuitorul Iisus Hristos.
Femeile Mironosițe s-au dovedit a fi cu adevărat ucenițele Domnului, întrucât la răsăritul soarelui au plecat primele spre mormânt ca să ungă cu miruri trupul lui Iisus, după obiceiul iudeilor. Sfântul Evanghelist Marcu menționează trei dintre ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și Salomeea (cf. Marcu 16, 1); iar din Evanghelia Sfântului Evanghelist Luca aflăm că mai era cu ele şi Ioana (cf. Luca 24, 10).
Sfintele Evanghelii ne prezintă evlavia, duioșia și curajul lor, întrucât „dis-de-dimineață, în prima zi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt”, căutând pe „Iisus Cel răstignit”. De aceea, ele s-au învrednicit să fie întâmpinate de un înger la ușa mormântului gol, care le-a spus: „Nu vă înspăimântați! Căutați pe Iisus Nazarineanul Cel răstignit? A înviat! Nu este aici” (Marcu 16, 3-7). Curajul femeilor mironosițe a fost răsplătit cu bucuria întâlnirii lor cu Hristos Cel înviat. Sfântul Evanghelist Matei scrie că, în drumul lor de la mormânt spre casă, deodată, Mântuitorul Iisus Hristos le-a întâmpinat, zicându-le: „Bucurați-vă. Nu vă temeți” (Matei 28, 9).
Duminica Mironosițelor este închinată și femeilor creștine, aflate într-o permanentă stare de dăruire de sine, slujind lui Hristos prin credință, rugăciune şi fapte bune, dar şi familiei, prin nașterea, creșterea și educația copiilor, spre binele societății. De la femeile mironosițe putem învăța curajul de a-L mărturisi pe Hristos Cel răstignit și înviat, în orice împrejurare. Bucuria întâlnirii lor cu Hristos Cel înviat o putem experia şi noi, într-o anumită măsură, în fiecare duminică și sărbătoare, în biserică, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prin sărutarea icoanei Sale, prin ascultarea Evangheliei Sale şi prin împărtăşirea cu Sfânta Euharistie.
Femeile Mironosițe au devenit peste timp modele pentru multe femei creștine care au mers pe urmele lor, printr-o viață de sfințenie, devotament și dăruire de sine față de familie și de Biserică. Amintim aici pe Sfânta Antusa, mama Sfântului Ioan Gură de Aur, pe Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin, pe Sfânta Nona, mama Sfântului Grigorie Teologul, pe Sfânta Emilia, mama Sfântului Vasile cel Mare și pe Sfânta Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, care a căutat și a găsit la Ierusalim Crucea Mântuitorului Iisus Hristos.
Anul acesta, când se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfinților Brâncoveni, se cuvine s-o amintim ca model de femeie creştină şi pe Doamna Maria Brâncoveanu, mamă a 11 copii, patru fii şi șapte fiice, care a purtat în sufletul ei de soție și de mamă suferința unui neam întreg, când în 15 august 1714, la Constantinopol, soţul ei împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache au fost decapitaţi în timp ce ea şi fiicele ei se aflau în închisoare. După eliberare, ea s-a străduit să aducă în țară osemintele Domnitorului Constantin Brâncoveanu, în anul 1720, și să le așeze în ctitoria acestuia din Bucureşti, şi anume în biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, aprinzând astfel o candelă a credinței și a nădejdii întru mântuirea neamului românesc, purtător de Cruce şi Înviere în toată istoria sa.
Cu prilejul Duminicii Mironosiţelor, adresăm felicitări, mulţumiri şi binecuvântări tuturor femeilor care cultivă credinţa în Hristos Domnul, prin cuvânt şi faptă, în Biserică, Familie şi Societate, dorindu-le sănătate şi mântuire, pace şi bucurie întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la Duminica Mironosițelor, 4 mai 2014.



.jpg)
