De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Duminica Samarinencei la Catedrala Patriarhală din București
Credincioși bucureșteni din mai multe părți ale orașului s‑au reunit duminică, 2 iunie 2024, în rugăciune la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, care le‑a vorbit celor prezenți despre motivul intrării Mântuitorului într‑o cetate pe care evreii o ocoleau, precum și despre semnificația convorbirii cu femeia samarineancă la fântâna lui Iacov.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, a explicat în cuvântul său că Mântuitorul a intrat în Samaria pentru a desființa anumite bariere mentale și prejudecăți: „Evanghelia de astăzi ne pune la inimă o mulțime de învățături necesare pentru viața noastră duhovnicească și pentru înălțarea noastră din zi în zi la trepte de viețuire cu adevărat creștină. Venind în ținutul Samariei, Mântuitorul dorește să desființeze mai multe prejudecăți sau bariere mentale cu referire la neamuri și la credințe religioase. Mântuitorul, de multe ori venind din Galileea natală spre Ierusalim, ocolea Samaria, asemenea celorlalți evrei, pentru că între samarineni și iudei exista o veche dușmănie, întrucât samarinenii, care erau și ei ucenici ai Legii lui Moise, prin conviețuirea cu neamurile păgâne au împrumutat de la aceștia o mulțime de credințe păgâne. Și‑au făcut propriul templu pe Muntele Garizim, intrând în felul acesta în schimă față de Templul din Ierusalim, care era unic și simboliza unitatea și unicitatea credinței evreilor, care era o credință revelată de Dumnezeu prin Moise și prin profeți. Acum El vine dorind să desființeze aceste bariere, aceste prejudecăți”.
În continuare, ierarhul a tâlcuit expresia „apa cea vie”. „Mântuitorul face această diferență dintre apa pământească izvorâtă din pământ cu care ne potolim setea, dar iarăși însetăm, și apa cea cerească, care aici simbolizează harul Duhului Sfânt pe care Mântuitorul Iisus Hristos îl oferă tuturor celor care cred în El. El invită nu numai pe femeia samarineancă să bea din «apa cea vie», ci în altă împrejurare, la Ierusalim, Mântuitorul strigă către mulțimi spunându‑le că dacă însetează cineva să vină la El și să bea, căci cel care crede în El, precum a zis Scriptura, «râuri de apă vie vor curge din pântecele lui». Sfântul Ioan Evanghelistul spune că Mântuitorul a spus aceasta despre Duhul Sfânt pentru că Duhul încă nu fusese dat, pentru că Iisus încă nu s‑a preaslăvit prin moarte, Înviere și Înălțare. De aceea s‑a citit această Evanghelie astăzi, când ne apropiem de praznicul Înălțării Domnului la cer și de praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, când Duhul Sfânt, «apa cea vie», va fi dăruită tuturor celor care cred în Hristos și care se va preface în ei în râuri de apă curgătoare către viața veșnică”, a reliefat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale la slujba Utreniei și de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române la Sfânta Liturghie.