Educație și cultură: Ce schimbări aduce Legea educaţiei în învăţământul superior

Legea Educaţiei Naţionale, promulgată marţi de şeful statului, va schimba modul de conducere a universităţilor şi va crea un registru matricol unic al universităţilor din România, o bază de date unde vor fi înregistraţi toţi studenţii. Studenţii cu venituri precare vor putea să-şi facă studiile în urma unui împrumut bancar garantat de stat prin Agenţia de Credite şi Burse de Studii.

Prin intrarea în vigoare a noii Legi a educaţiei, legiuitorii s-au declarat convinşi că aplicarea ei va reprezenta modernizarea învăţământului superior şi deschiderea acestuia spre exterior.

Astfel, universităţile vor fi clasificate în funcţie de misiunea lor specifică: universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

Prin Legea educaţiei se va crea Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România, o bază de date electronică în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu. Astfel se încearcă "asigurarea unui control riguros al diplomelor".

Studenţii care provin din familii cu venituri reduse vor beneficia de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de Credite şi Burse de Studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor. Dacă absolvenţii vor practica profesia minimum cinci ani în mediul rural, vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte, dar nu mai mare de 5.000 de lei, fiind preluată de către stat.

Instituţiile de învăţământ superior pot acorda, în afara cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de Senatul universitar, iar candidaţii proveniţi din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.

Rectorii nu pot avea

mai mult de 65 de ani

Durata mandatului de rector este de 4 ani, acesta putând fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor cartei universităţii. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.

După împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului.

Profesorii din învăţământul universitar se pensionează la 65 de ani, după această vârstă putându-şi continua activitatea didactică pe baza de contract cu unitatea de învăţământ, care poate fi reînnoit anual, fără a fi supus reglementărilor privind cumulul salariu-pensie.

De asemenea, la intervale de cinci ani vor fi evaluate rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate.

Legea mai prevede sancţiuni pentru universităţile care admit în programele lor de studii mai mulţi studenţi decât capacitatea de şcolarizare aprobată.

Legea educaţiei a fost promulgată de preşedinte

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul de promulgare a Legii Educaţiei Naţionale. CCR a decis, marţi, că Legea educaţiei este constituţională, respingând sesizările depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi de parlamentarii PSDÂPC şi PNL. Şeful statului a declarat că legea pe care a promulgat-o reprezintă un pas înainte în reforma din sistem.

În replică, sindicaliştii din educaţie susţin că intrarea în vigoare a acestei legi nu reprezintă altceva decât "un dezastru pentru învăţământul românesc", iar aplicarea ei va fi un eşec, bulversând elevii. "Am pierdut o mare şansă de a reforma şi moderniza învăţământul românesc, iar legea va dura cât va fi la putere actuala coaliţie", a declarat Simion Hănescu, preşedinte al FSLI.