Educație și cultură: Ce schimbări va aduce elevilor noua Lege a educaţiei

Proiectul Legii Educaţiei Naţionale va fi adoptat la începutul acestui an, printre cele mai importante schimbări pe care le va aduce sistemul de învăţământ românesc numărându-se obligativitatea învăţământului de 10 clase, iar studierea materiilor de către minorităţi se va face în limba maternă, cu excepţia limbii şi literaturii române. De asemenea, a fost introdus un nou sistem de evaluare, în portofoliul educaţional urmând să fie înscrisă prima evaluare la finalul clasei pregătitoare.

Astăzi, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra a două sesizări privind Legea educaţiei, cu privire la anumite reglementări la învăţământul preuniversitar al minorităţilor naţionale, dar şi cu privire la funcţionarea universităţilor particulare. În cazul în care judecătorii Curţii vor admite sesizarea, legea va fi retrimisă la Parlament pentru a pune în acord cu legea fundamentală prevederile contestate. În situaţia în care Curtea Constituţională respinge sesizările opoziţiei, legea va merge la promulgare.

Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. De asemenea, învăţământul liceal este generalizat şi gratuit şi va deveni obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar va cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani) - grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar - clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/ XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal. Măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013.

De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

Evaluare după un portofoliu educaţional

Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare, urmează o alta la finalul clasei a II-a: scris-citit şi matematică.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

O nouă evaluare va fi la finalul clasei a VI-a, toate şcolile realizând evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe.

La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor, rezultatele exprimându-se printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea cuprinde: o probă scrisă la limba şi literatura română; o probă scrisă la limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

Probele de evaluare de la bacalaureat

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a IX-a în anul şcolar 2012-2013. În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor: lingvistice de comunicare orală în limba română; lingvistice de comunicare orală în limba maternă; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluare a competenţelor digitale.

Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).