Elaborarea primului Dicţionar de muzică bisericească din ţară

În perioada 15-16 ianuarie 2009, la Centrul social filantropic „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ din Lacu Sărat - Brăila au avut loc lucrările Subcomisiei de muzică psaltică şi liniară a Sfântului Sinod, pentru alcătuirea primului Dicţionar de muzică bisericească din ţara noastră. La eveniment au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, preoţi şi profesori de specialitate de la facultăţile de teologie şi de la unele seminare teologice din ţară, precum şi renumiţi cercetători şi specialişti în domeniu. Dicţionarul va apărea în toamna acestui an.

La 25 februarie 2009 s-a constituit Subcomisia de muzică psaltică şi liniară, afiliată Comisiei teologice, liturgice şi didactice a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din 24 septembrie 2009 a propus ca această subcomisie să alcătuiască un Dicţionar de muzică bisericească. În acest sens, ierarhii întruniţi în Sfântul Sinod din 29 octombrie 2009 au hotărât structura acestei lucrări, precum şi colectivul de autori coordonatori.

În Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc s-a argumentat „importanţa alcătuirii Dicţionarului de muzică bisericească, pe de o parte, pentru evidenţierea relaţiei dintre muzică şi textul liturgic, dintre rugăciune şi muzică, dintre spaţiul şi timpul sacru, ca fome de exprimare teologică, iar pe de altă parte, pentru trezirea interesului teologilor şi muzicologilor faţă de cercetarea istorică şi ştiinţifică a muzicii bisericeşti de expresie românească, etapă pe calea readucerii în practicarea cântării bisericeşti a tradiţiei muzicale ortodoxe, în toată bogăţia, autenticitatea şi frumuseţea ei“.

Colectivul de coordonare a elaborării Dicţionarului de muzică bisericească

În acest sens, alcătuirea Dicţionarului de muzică bisericească a fost încredinţată unui colectiv de autori coordonat de pr. prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, pr. prof. univ. dr. Nicolae D. Necula şi arhid. prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur. Aceştia vor coopta pe toţi cei care au elaborat lucrări şi au studiat în acest domeniu, respectiv pe toţi profesorii de muzică bisericească din ţară, dar şi alţi specialişti. Secretar al acestor lucrări a fost ales pr. lect. dr. Zaharia Matei, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti. Întreaga activitate a colectivului de autori urmează a fi coordonată de Subcomisia de muzică psaltică şi liniară a Sfântului Sinod, alcătuită din: IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, preşedinte, şi IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, ca membri.

La Centrul social filantropic „Sfântul Pantelimon“ din Lacu Sărat – Brăila, în prezenţa a trei ierarhi ai Sfântului Sinod, IPS Casian, gazda evenimentului, IPS Teodosie şi PS Ioachim Băcăuanul, colectivul de coordonare pentru elaborarea Dicţionarului de muzică bisericească a fost alcătuit din: pr. prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu şi pr. prof. univ. dr. Nicolae D. Necula, autori coordonatori ai lucrării, pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdian, pr. lect. univ. dr. Victor Frangulea, pr. lect. univ. Dr. Stelian Ionaşcu, pr. lect. univ. dr. Zaharia Matei, secretarul lucrărilor, pr. lect. univ. dr. Alexăndrel Barnea, pr. lect. univ. dr. Gheorghe Neacşu, pr. lect. univ. drd. Valeriu Roman, conf. univ. dr. Mircea Remus Buta, pr. conf. dr. Bogdan Moise, pr. conf. dr. Ion Isăroiu, prof. Dr. Dan Eugen Drăgoi, diac. prof. Ionuţ Amariei, Costin Moisil, Vasile Vasile, pr. dr. Eugen Drăgoi, pr. prof. dr. Lucian Petroaia, Pavel Lungu, pr. Ion Gavrilă şi diac. prof. Răzvan Ştefan.

Cuprinsul lucrării

În cadrul dezbaterilor s-a discutat structura Dicţionarului de muzică bisericească, în conformitate cu recomandările Sfântului Sinod, lucrarea urmând a cuprinde periodizarea istoriei muzicii bisericeşti, manuscrisele şi tipăriturile de muzică bisericească, precum şi termenii liturgici şi muzicali ce vor fi explicaţi, personalităţile consacrate şi şcolile de tradiţie în care acestea s-au format. Principalele teme au fost împărţite între cercetătorii desemnaţi, iar materialele vor fi centralizate de pr. secretar Zaharia Matei, urmând ca, în cursul lunii martie, colectivul de coordonare să prezinte primul proiect al lucrării. Dicţionarul urmează să vadă lumina tiparului în anul în curs şi se doreşte a fi un compendiu ce însumează lucrări semnate de diferiţi autori de-a lungul timpului, monografii, lexicoane muzicale, teze de doctorat, studii de istorie, estetică şi analiză muzicală, ediţii de documente, transcrieri, articole, bibliografii şi alte lucrări de specialitate.

Prin muzică, „toată suflarea să laude pe Domnul!“

După încheierea lucrărilor, IPS Casian ne-a vorbit despre rolul muzicii în lucrarea misionară a Bisericii: „Întrunirea profesorilor de muzică de la principalele facultăţi de teologie şi seminare din ţară, la convocarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru întocmirea Dicţionarului de muzică bizantină românească, a fost, mai întâi de toate, o aducere la îndeplinire a unui proiect sinodal iniţiat de Preafericirea Sa şi aprobat de Sfântul Sinod. Acesta se vrea a fi împlinit în anul 2010, închinat Crezului ortodox, adică mărturisirii de credinţă, Autocefaliei Bisericii noastre şi ridicării ei la demnitatea de Patriarhie. În această importantă şi semnificativă lucrare misionară, muzica este liantul care apropie învăţătura de credinţă, dogmele credinţei, cum spunea Sf. Vasile cel Mare, «nu atât de raţiune, cât de simţirea şi de inima omului». În al doilea rând, muzica bisericească nu este o anexă oarecare a cultului, ci este chiar sufletul lui, este respiraţia lui către Dumnezeu, este o scară, ca aceea a portativului, e un portativ: în locul notelor sunt gândurile şi sentimentele care urcă la Dumnezeu, ca Dumnezeu să coboare harul şi binecuvântarea Lui în noi. Pe orizontala vieţii, muzica este cea care adună credincioşii şi îi constituie într-o familie. În Biserica noastră ne bucurăm de o iniţiativă mai veche a patriarhului Justinian, şi anume, împlinirea afirmaţiei teologice a psalmistului: «Toată suflarea să laude pe Domnul!».“

Despre desfăşurarea lucrărilor colectivului de coordonare pentru elaborarea Dicţionarului de muzică bisericească, Înalt Preasfinţia Sa a adăugat: „Observăm aici cum profesorii de teologie, atât cei din Ţara Românească şi Moldova, care au avut şansa unei continuităţi bizantine în cântarea bisericească românească de-a lungul secolelor, cât mai ales cei din Transilvania şi Banat, manifestă o preocupare specială pentru uniformizarea cântării bisericeşti pe muzica noastră tradiţională în şcolile teologice şi în parohii. Deci este un pas înainte, de la muzica liturgică uniformizată, îndrăznim să credem că păşim pe treapta revenirii la muzica tradiţională a poporului nostru, a Bisericii. Profesorii au fost receptivi la scopul întâlnirii acesteia, realizarea unui Dicţionar de muzică bisericească. Acest dicţionar respectă toate dimensiunile arătate de Sfântul Sinod: cronologică, istorică şi instituţională (şcoli de muzică şi personalităţi). În ceea ce priveşte aspectul cultural, remarcăm prezenţa mulţimii documentelor muzicale, manuscrise care sunt adevărate opere de patrimoniu în ţară şi în străinătate. Nu în ultimul rând, terminologia, atât cea specific liturgică şi muzicală, cât şi cea tehnică, de execuţie muzicală, îşi va găsi locul în acest compendiu de muzică, lucrare care va familiariza, va ajuta pe cât mai mulţi să înţeleagă rolul liturgic şi misionar al muzicii, dar şi rolul cultural al ei şi rolul spiritual pentru întreaga suflare creştinească, şi nu numai. De aceea, revenim la nevoia de a ne exprima şi mai bine, atât în cadrul slujbelor bisericeşti, cât şi în cadrul manifestărilor spiritual-culturale, revenim la tradiţia noastră sănătoasă, a muzicii bizantine izvodite din tezaurul Bisericii universale ortodoxe bizantine, dar nuanţată potrivit sensibilităţilor sufletului românesc“.