Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Este vremea pocăinței
A doua parte a Canonului de Pocăință al Sfântului Andrei Criteanul a fost citită marți seara la Catedrala Patriarhală din București de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Cu această ocazie ierarhul a rostit și un cuvânt de învățătură despre cum trebuie să săvârșim faptele dreptății.
Slujba Canonului Mare alcătuit de Sfântul Andrei Criteanul a continuat și în a doua zi a Postului Mare la Catedrala Patriarhală. Troparele canonului au fost citite de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, care a săvârșit în continuare rânduiala Pavecerniței Mari. În cuvântul de învățătură, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să fie mai atenți la gândurile și motivația cu care fac unele fapte.
„Dincolo de frumusețea literară a acestui canon, dincolo de ideile teologice foarte profunde, această slujbă are și un caracter foarte practic de a ne arăta cum trebuie să petrecem în timpul celor 7 săptămâni de post până la sosirea Praznicului Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Însuși autorul acestui canon, Sfântul Andrei Criteanul, spune într-un tropar pe care l-am ascultat în seara aceasta, într-un dialog cu propriul său suflet: «Pe toți cei din Legea veche ți i-am adus, suflete, spre pildă, urmează faptele cele iubite de Dumnezeu ale drepților și fugi de păcatele celor vicleni»”, a spus Preasfinția Sa. De asemenea, ierarhul a recapitulat sfaturile Mântuitorului Iisus Hristos Care îi îndeamnă pe oameni să săvârșească rugăciunea, milostenia și postul în ascuns, fără să fie cunoscuți de semeni și lăudați de aceștia, spunând că mândria și ipocrizia sunt păcate care îi vizează în special pe oamenii care vin la biserică. „Înțelegem că capcana cea mai periculoasă în care puteau cădea oamenii religioși din timpul Mântuitorului Iisus Hristos care împlineau poruncile Legii, adică faptele dreptății: postul, milostenia, rugăciunea, era fățărnicia sau ipocrizia, dorința lor de a împlini aceste fapte mai mult în ochii oamenilor, pentru ca în felul acesta să fie lăudați, să fie apreciați, iar poziția lor socială de învățători ai Legii și de conducători spirituali ai poporului să fie confirmate o dată în plus”, a explicat ierarhul.
Timpul postului este și vremea regretului pentru păcatele și faptele săvârșite prin care i-am supărat pe Dumnezeu și pe semeni. „Este un îndemn ca în perioada postului să ne pocăim pentru păcatele săvârșite împotriva lui Dumnezeu, împotriva semenilor, împotriva prietenilor și chiar împotriva noastră înșine, și numai cerându-ne iertare să putem continua urcușul spre Praznicul Învierii Domnului. O ispită a modernității în ce privește pocăința sau cererea iertării este această conștiință a unora dintre noi pe care o auzim exprimată cel mai des prin cuvintele: «Eu nu regret nimic». Sunt întrebați oamenii dacă au ceva să își reproșeze în trecutul lor, și ca o formă de mândrie, unii răspund că nu au nimic să regrete sau să își reproșeze. Este un lucru greșit, și cei mai mulți care spun lucrul acesta nu privesc în profunzimea vieții lor, pentru că toți greșim, și atunci starea noastră sănătoasă duhovnicească este de regret, de a ne pocăi și spăla greșelile noastre prin lacrimi și prin Taina Spovedaniei”, a explicat Episcopul-vicar patriarhal. În seara aceasta va fi citită ultima parte a Canonului Sfântului Andrei Criteanul.