Ieri, în Duminica a 34-a după Rusalii, în cadrul Sfintei Liturghii, s-a citit Evanghelia de la Luca, cap. 15, 11-32. La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Evangheliei, Preafericirea Sa le-a vorbit credincioşilor despre semnificaţiile duhovniceşti ale pildei întoarcerii fiului risipitor.
Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că pilda fiului risipitor a fost rânduită de Biserică spre a fi citită în a doua duminică din perioada Triodului, pentru a ne învăţa pocăinţa sinceră, pe care trebuie să o arătăm cu precădere în perioada postului. „Evanghelia ne descoperă trei adevăruri mari. În primul rând ne arată puterea pocăinţei omului păcătos. În al doilea rând, ne arată marea milostivire sau iubirea milostivă, compătimitoare a lui Dumnezeu. În al treilea rând, ne arată bucuria iertării omului păcătos care se pocăieşte şi recuperarea lui“, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că Evanghelia ne semnalează legătura dintre parabola întoarcerii fiului risipitor şi Sfânta Taină a Spovedaniei: „Treptele de pocăinţă din parabola fiului risipitor sunt aceleaşi cu treptele de pocăinţă pentru oricine se pregăteşte să primească iertarea păcatelor, după o mărturisire sinceră a acestora. Ţara îndepărtată în care a plecat fiul cel mic este spaţiul libertăţii omului care, adesea, pentru a-şi arăta libertatea sa, se înstrăinează de Dumnezeu. Ţara îndepărtată înseamnă libertatea ca înstrăinare de Dumnezeu. Dumnezeu respectă libertatea omului chiar dacă aceasta este folosită contrar voii Sale“.
Conştientizarea stării de cădere, începutul schimbării
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat că fiul risipitor a devenit dintr-un om bogat un om sărac şi umilit, iar mai apoi a devenit o slugă flămândă. „Când a văzut că viaţa lui biologică se află la limita existenţei, şi-a venit în sine şi a zis: «Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi» (Lc. 15, 18-19). Această hotărâre este începutul schimbării lui (…). Când a conştientizat ce era şi ce a ajuns, şi-a venit în fire, căci el se înstrăinase nu doar de casa părintească, ci şi de sine însuşi, sub pretextul libertăţii. Acest „sculându-mă“ arată nu doar o mişcare fizică ci şi o mişcare spirituală, şi anume conştientizarea stării de cădere şi de decădere în care se afla, precum şi dorinţa întoarcerii şi a schimbării felului de a gândi, de a fi şi de a făptui. O tainică lucrare se vede şi în această foamete mare din ţara îndepărtată. Ce înseamnă această foamete? Aceasta înseamnă pedagogie divină şi înţelepciunea lui Dumnezeu, care adesea prin lipsuri materiale îi cheamă pe oameni să-şi schimbe viaţa spirituală. Lipsurile materiale sunt o chemare la trezire duhovnicească. Cu alte cuvinte, foametea mare a determinat schimbarea spirituală a fiului risipitor. De aceea, se poate spune că cine nu se înfrânează de bunăvoie de la lăcomie va fi obligat să se înfrâneze fără voie, adică cine nu posteşte de bunăvoie va posti de nevoie“, a reliefat Preafericirea Sa.
Iubirea statornică a lui Dumnezeu primeşte pe cei ce se pocăiesc
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Dumnezeu se bucură de întoarcerea fiecărui păcătos şi că atunci când omul face primii paşi spre spovedanie, Dumnezeu îi iese în întâmpinare alergând spre cel păcătos. De asemenea Preafericirea Sa a explicat că inelul pe care tatăl îl pune în degetul celui reîntors acasă înseamnă iubirea nesfârşită, statornică şi neschimbătoare a lui Dumnezeu, încălţămintele noi înseamnă harul primit spre a călca peste spinii ispitelor, iar viţelul ce îngrăşat simbolizează Sfânta Euharistie. „Fiul cel mare care s-a întristat reprezintă pe oamenii ascultători, credincioşi, virtuoşi, cu o viaţă curată, dar care nu sunt suficient de milostivi şi de iertători faţă de oamenii păcătoşi care sunt primiţi în Biserică, unde li se iartă păcatele şi li se dăruieşte Sfânta Împărtăşanie. Evanghelia de astăzi este Evanghelia recuperării omului păcătos prin pocăinţă, dar şi a îndreptării omului virtuos prin sfat bun, atunci când acesta este nemilostiv“, a mai spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
În cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române l-a hirotonit întru diacon pe Valentin Niculae, consilier în cadrul Oficiului canonico-juridic al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe seama Parohiei „Cărămidarii de Jos“, Protoieria 4 Capitală.