Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Eveniment: „Însemnări ieşene“ la ceas aniversar

Eveniment: „Însemnări ieşene“ la ceas aniversar

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Oana Nistor - 28 Feb 2011

Revista de cultură "Însemnări ieşene" a aniversat, zilele trecute, 75 de ani de la apariţia primului număr, la 1 ianuarie 1936. Înfiinţată de iluştrii oameni de cultură şi ştiinţe Mihail Sadoveanu, George Topârceanu şi Gr. T. Popa, revista găzduia cu regularitate beletristică, însă, aşa cum scria Alexandru Dobrescu în numărul aniversar, prima serie a Însemnărilor se dorea a fi "o publicaţie de idei generale". "Încercăm să continuăm ceea ce era mai important în "Însemnările ieşene" de acum 75 de ani, şi anume acel spirit viu, liber", a susţinut Alexandru Dobrescu, redactorul-şef al publicaţiei.

Iaşul universitar şi cultural s-a reunit sâmbătă în Sala Mare a Primăriei pentru a sărbători 75 de ani de la apariţia întâiului număr al publicaţiei "Însemnări ieşene", o revistă înfiinţată de la 1 ianuarie 1936 de trei mari personalităţi ale literaturii şi ştiinţei româneşti: Mihail Sadoveanu, George Topârceanu şi Gr. T. Popa.

Prima serie a publicaţiei a fost întreruptă în noiembrie 1940, în timp ce editarea celei de-a doua serii a fost posibilă doar câteva luni, din noiembrie 2004 şi până în august 2005. Patru ani mai târziu, în septembrie 2009, vede lumina tiparului primul număr al celei de-a treia ediţii, care continuă şi astăzi prin implicarea directă a redactorului-şef Alexandru Dobrescu şi a prof. univ. dr. Constantin Romanescu, care au solicitat sprijinul municipalităţii ieşene de a edita această revistă de cultură. "Acei nici cinci ani de viaţă din deceniul patru al veacului trecut au fost prea destui ca să-i fixeze un loc în conştiinţa publică", sublinia în numărul aniversar, vorbind de trecut, Alexandru Dobrescu.

Prezentul însă nu pare cu mult diferit faţă de abordările primei serii, întrucât "majoritatea textelor de atunci sunt de o realitate înspăimântătoare". "Încercăm, într-un fel, să continuăm ceea ce era mai important în Însemnările de acum 75 de ani, şi anume acel spirit viu, liber. În numărul din ianuarie am încercat să facem o antologie a subiectelor din primul an, atât cât ne-a permis spaţiul. Majoritatea acelor texte erau de o realitate înspăimântătoare, ca şi cum ar fi fost scrise în clipa de faţă. Nu doar modul de a vedea lucrurile, dar şi problemele asupra cărora s-au aplecat autorii erau aproape aceleaşi ca şi acum", a spus Alexandru Dobrescu, la aniversarea de sâmbătă.

"Însemnări ieşene", o publicaţie care va reuni "spiritele deschise şi creatoare"

În ceea ce priveşte viitorul publicaţiei, acesta va aduna în jurul revistei "toate spiritele lucide, deschise, creatoare din Moldova şi din celelalte părţi ale ţării" pentru că numele grele care alcătuiesc în acest moment colectivul redacţional (acad. Viorel Barbu, acad. Valeriu D. Cotea, Alexandru Dobrescu, prof. univ. Constantin Romanescu, cărora li se alătură primarul Gheorghe Nichita) îşi doresc ca publicaţia să nu fie "doar o revistă a Iaşului, ci o revistă naţională aşa cum au fost Însemnările din prima serie". De altfel, oamenii de cultură ai urbei au primit invitaţia lansată de prof. univ. Constantin Romanescu de a participa nu doar la întâlniri festive, "ci şi la întâlniri ceva mai lucrative, la mese rotunde". "Cu fiecare număr descopăr surpriza de a întâlni ceea ce mi se pare a fi "actualitatea viitorului". Chiar dacă nu suntem Sadoveanu sau Gr. T. Popa, noi am citit ce au gândit ei şi trebuie să purtăm pe spatele nostru minunata lor povară, să continuăm pentru cinstea noastră de a fi urmaşii acestei intelectualităţi ieşene", a îndemnat profesorul Romanescu, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din România.

"Este momentul ca Iaşul să reclădească atitudinea civică promovată

de Însemnări"

Municipalitatea ieşeană, reprezentată de primarul Gheorghe Nichita, a reiterat la ceas aniversar sprijinul necondiţionat în apariţia revistei de cultură. "Dincolo de firescul apariţiei unei reviste de elită ştiinţifică şi literară într-o urbe eminamente dedicată culturii, Însemnări ieşene au adus mai mult, au adus o evidentă schimbare în peisajul intelectual local. Gr. T. Popa a gândit Însemnările ieşene ca pe un spaţiu unde să-i reunească pe toţi gânditorii capitalei Moldovei din acea vreme. Însemnări ieşene a reprezentat o tribună a spiritului civic exprimat prin inteligenţa verbului, iar acum, după 20 de ani de la momentul de răscruce 1989, este momentul ca Iaşul să reclădească această atitudine civică, să-şi redescopere valorile şi personalităţile, să-şi redescopere oamenii care pot face bine societăţii", a susţinut primarul Iaşului.

Istoricul acestei reviste de cultură a fost prezentat cu emoţie de Ion Mitican, urmat de o pledoarie a scriitorului Lucian Vasiliu, care a readus în atenţia publicului marele merit al Iaşului de a exporta, către Capitală, presă culturală. "Trebuie să convingem publicul, indiferent de unde vine, că Iaşii oferă în continuare un spaţiu de dialog, de prietenie, de ecumenism cultural. Nu am exportat doar cuvântul "mămăligă" în ţinuturile vecine, de la Iaşi am exportat şi presă culturală, semnificativă, în vremurile în care ţinuturile româneşti nu erau unite. Prin urmare, "România literară" pe care o coordonează acum Nicolae Manolescu a apărut la Iaşi în 1855, revista "Contemporanul", coordonată acum de acad. Nicolae Breban, a apărut la Iaşi în 1881. Al treilea export cultural dinspre Iaşi spre Capitală a fost "Viaţa românească", Iaşi, 1904", a subliniat Lucian Vasiliu, care a susţinut şi necesitatea organizării unei expoziţii de presă culturală la Iaşi, cu participarea publicaţiilor din ţară şi din diaspora.

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a prezentat, în numele comunităţii oamenilor de afaceri ieşeni, respectul şi omagiul colectivului redacţional, oferind la ceas aniversar diploma de onoare a CCI, "în semn de apreciere a actului cultural".

Actorul Constantin Popa, recompensat cu Diploma de excelenţă

Municipalitatea ieşeană a sărbătorit sâmbătă şi o personalitate marcantă a scenei ieşene: Constantin Popa. "Vrem să dăm exemplu de un profesionist al Iaşului, de un om al Iaşului, un excelent actor, scriitor, profesor, pedagog, filosof. Constantin Popa şi-a petrecut 60 de ani în "câmpurile muncii", după cum singur spune", a declarat Gheorghe Nichita în momentul decernării Diplomei de excelenţă şi a medaliei "Pro amicitiae şi Pro fidelitate".

Constantin Popa a subliniat importanţa unui astfel de moment, care "transmite un mesaj puternic, acela că viaţa nu a fost irosită": "Un om căruia i se acordă atenţie este un om mai puternic, mai încrezător în valorile mari precum prietenia, dragostea, solidaritatea etc", a spus Constantin Popa, care sărbătoreşte luna aceasta 75 de ani de viaţă încununată de succes.