La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Evenimente comemorative în Arhiepiscopia Dunării de Jos
La împlinirea a 164 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, în Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost organizate mai multe manifestări liturgice şi cultural-artistice dedicate acestui eveniment.
Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian s-a aflat marți în trei localităţi din judeţul Galaţi pentru a-i pomeni pe făuritorii Unirii de la 1859 şi a înălţa rugăciune de mulţumire pentru realizarea actului fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ. Prima oprire a fost la biserica din localitatea Ţigăneşti, la mormintele marilor susținători ai unirii, Costache Conachi și fiica sa, Ecaterina Cocuţa Vogoride.
În continuare, chiriarhul Dunării de Jos a mers în localitatea Costache Negri, denumită în acea perioadă Mânjina, acolo unde scriitorul și omul politic Costache Negri împreună cu marii oameni de cultură și pașoptiști Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica puneau la cale realizarea acestui ideal al unității. În această comună gălăţeană, la Casa memorială „Costache Negri”, construită în stilul unei case țărănești, cu două cerdace pe stâlpi de lemn, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toți oamenii de cultură și politici care au contribuit la înfăptuirea Unirii.
După alocuțiunile despre importanța religioasă și duhovnicească a acestei sărbători, toți cei prezenți s-au prins într-o mare și frumoasă Horă a Unirii. Din localitatea Costache Negri, ierarhul a mers la Biserica Vovidenia din municipiul Galaţi, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. Aici a săvârşit slujba de
Te Deum şi Parastasul pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. La eveniment au participat autorităţi din administraţia publică centrală şi locală, credincioşi gălăţeni şi elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Andrei”, Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” şi Şcoala Gimnazială nr. 25 din Galaţi.
Înaltpreasfinţia Sa a amintit celor prezenţi de semnificaţia aparte pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor Române, înfăptuit în urmă cu 164 de ani, întrucât la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele.
Manifestările dedicate acestei zile au continuat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, cu intonarea Imnului de Stat al României, alocuţiunile specifice momentului şi depunerea de flori la statuia domnitorului. La final, Ansamblul „Doina Covurluiului” din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” a susţinut un scurt moment artistic, iar participanții la eveniment, cu mare bucurie şi entuziasm, s-au prins în Hora Unirii actualizând istoricul moment din 1859.