Evenimente liturgice la Craiova şi Severin

Duminică, 20 iulie, de praznicul Sfântului Ilie Tesviteanul, mai multe locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei îşi vor serba hramul. Între acestea se numără Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova, ctitoria boierilor Oteteleşeni, şi Biserica „Sfântul Ilie“ din Turnu Severin, care va fi târnosită de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.

În Eparhia Severinului şi Strehaiei au loc la sfârşitul acestei săptămâni mai multe evenimente importante ale vieţii religioase locale. Începând de astăzi, 18 iulie, toată suflarea creştinească este poftită la cea mai mare sărbătoare a mehedinţenilor, Ciumarca satului Godeanu. Mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române vor lua parte la această ceremonie. Sute de credincioşi vor pleca în procesiune solemnă de la poalele Dealului Chiciora până la locul special amenajat pentru rugăciunea obştească.

Următorul prilej de bucurie duhovnicească, egal ca trăire şi ca importanţă cu cel dintâi, se desfăşoară pe parcursul a două zile, sâmbătă, 19 iulie, şi duminică, 20 iulie, în Cetatea Severinului. La Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ din municipiu, câteva mii de credincioşi se vor aduna sâmbătă seara, începând cu ora 20:00, la slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de procesiunea cu icoana hramului. Duminică, în ziua prăznuirii profetului vetero-testamentar, credincioşii severineni vor participa la slujba de hram, prilej cu care va fi sfinţită şi noua biserică a parohiei. Slujba sfinţirii şi Sfânta Liturghie vor fi săvârşite de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, având alături un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.

Părintele paroh Ioan Ovidiu Polexă, consilier al Sectorului învăţământ şi tineret al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, face aleasă poftire iubitorilor de prăznuire ca prin participarea la aceste manifestări duhovniceşti să se împărtăşească de bucuria comuniunii, gustând din dulceaţa Tainelor lui Hristos.

File de istorie la Biserica-paraclis „Sfântul Ilie“ din Craiova

Nu departe de centrul oraşului Craiova, vizavi de sediul prefecturii, stă aşezată Biserica „Sfântul Ilie“, veche ctitorie boierească, zidită de vornicul Ilie Otetelişanu la anul 1720. În testamentul său descoperit ulterior la Mănăstirea Hurez, boierul îşi numea ctitoria: „a mea dulce nădejde, biserica mea din Craiova“, lucru care fixează în timp existenţa bisericii, arătând totodată şi ataşamentul ctitorului faţă de ea.

Deşi vechea pisanie nu se mai păstrează, din cea aşezată în anul 1890 rezultă că locaşul a fost ridicat pe locul celui vechi, zidit de „dvornicul Ilie Otetelişanu pe la anul 1751“. Anul 1751 nu corespunde însă cu cel real. În testamentul ctitorului, descoperit la Mănăstirea Hurez, care datează din 11 decembrie 1732, apare pomenită şi Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova, amintindu-se de unele reparaţii incomplete şi lăsându-se ca sarcină urmaşilor să „termine tâmpla bisericii şi să o acopere din nou cu şindrilă“. Istoricul Petre Gârboviceanu fixează ca perioadă de construcţie anii 1710-1725, ceea ce înseamnă că pe la anul 1720 biserica era aproape finalizată. Ilie Otetelişanu a ridicat mai întâi o bisericuţă modestă, cu un singur turn, aşa cum rezultă din cartografia anului 1838, privind stricăciunile suferite de biserici în urma unui devastator cutremur. El şi-a ridicat ctitoria în locul cel mai aglomerat al oraşului, între târgul permanent al Craiovei şi Târgul din Afară. În timp, Biserica „Sfântul Ilie“ a fost adoptată ca un simbol de cei care locuiau în această zonă, hramul ei devenind şi numele mahalalei în mijlocul căreia îşi ducea existenţa. Obiceiul ca oamenii să fixeze ca principale puncte de reper bisericile din mahalalele lor a devenit o obişnuinţă pentru locuitorii din cetatea Băniei, astfel luând naştere mahalalele: „Maica Precista“, „Sfântul Gheorghe“ - Vechi, „Sfinţii Arhangheli“, Hagii Enuşi sau Dorobănţia. După moartea ctitorului, urmând obiceiului vremii, acesta a fost îngropat chiar în curtea bisericii, mormântul păstrându-se şi astăzi.

Până la cutremurul din 1838, Biserica „Sfântul Ilie“ nu a suferit nici o reparaţie. În perioada 1840-1841, Iordache şi Grigorie Otetelişanu au refăcut în totalitate biserica, schimbându-i cu totul înfăţişarea. Singurul lucru care şi-a păstrat forma iniţială a fost clopotniţa, ea urmând să fie dărâmată abia în anul 1989. Clopotniţa de la „Sfântul Ilie“ a fost, după părerile unor istorici, mai înaltă decât vestitul turn al Colţei din Bucureşti, ea fiind construită pe şapte etaje.

Personalităţi de seamă din trecutul Bisericii „Sfântul Ilie“ din Craiova

Printre meşterii care au lucrat la reconsolidarea şi refacerea cinstitului locaş regăsim nume celebre: Ioniţă Tâmplarul, Gheorghe Ocruţui fierarul şi marele pictor Constantin Lecca, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de zugrăvirea bisericii. În perioada 1892-1893 biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureştean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tattarescu. Ctitoria Otetelişenilor este ultima biserică pictată de maestrul Tattarescu.

Astăzi, sfântul locaş este Paraclis mitropolitan. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, în perioada apropiată, biserica va fi încadrată într-un proiect de amenajare a centrului vechi, prin sprijinul primăriei municipale. (Diac. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu)