Expoziţia „Icoana copilului“, vernisată la Răşinari

Biserica „Sfânta Cuvioasă Paraschiva“ din Răşinari, judeţul Sibiu, a găzduit o expoziţie de icoane pe sticlă, realizate în cadrul cercului de pictură al Parohiei Răşinari I. Tematica celei de-a XVIII-a ediţii a manifestării a fost cea a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, iar cei 35 de elevi iconari au primit premii şi daruri.

Ca în fiecare an, expoziţia a avut loc în biserica parohială într-un cadru festiv, în prezenţa preoţilor din localitate, autorităţilor locale şi a unui număr impresionant de credincioşi, între care mulţi copii şi tineri. Expoziţia „Icoana copilului“ se înscrie în calendarul manifestărilor spiritual-culturale ale Parohiei Răşinari I, ca făcând parte din Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, iar pictura  brâncovenească din vechea biserică episcopală este şi izvor de inspiraţie pentru iconarii de la Cercul de pictură.

Plini de credinţă şi dăruire, ei aşază cu migală culorile pe sticlă şi, prin rugăciune, crează icoane care reflectă puritatea sufletelor lor, icoane care prin sfinţire devin dătătoare de har, putere şi ajutor de la Dumnezeu.

În rândul icoanelor expuse se distinge cea a Anului-Sfinţii Martiri Brâncoveni, pictată de eleva Maria Cruciat. Toţi cei 35 de iconari au fost premiaţi, au primit diplome, cărţi, dulciuri şi bani din partea Parohiei Răşinari I, Primăriei Răşinari, Despărţământului „ASTRA“ Răşinari, Direcţiei Judeţene pentru Tineret Sibiu şi a altor organizaţii şi persoane fizice.

Comemorări la Răşinari

Vernisarea expoziţiei de icoane a prilejuit şi evocarea protopopului Ioan Bratu, bunicul poetului Octavian Goga, la 195 de ani de la naşterea sa, precum şi comemorarea a 85 de ani de la trecerea în veşnicie a oierului Maniu Lac, pasionat călător pe meridianele lumii. După slujba parastasului, cele două personalităţi locale au fost omagiate, cei prezenţi aflând mai multe despre viaţa lor.

Protopopul Ioan Bratu (1819-1878) s-a remarcat ca preot cu dăruire faţă de păstoriţii săi, ca om de cultură şi luptător pentru drepturile românilor din Ardeal.

Era numit „preotul cu vocea de aur“ şi a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj, alături de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna. Nevoit să se refugieze în România, a trecut munţii împreună cu Timotei Cipariu, Sava şi Servian Popovici Barcianu, stabilindu-se la Râmnicu Vâlcea, unde a slujit ca preot.

Maniu Lac (1868-1929) a fost cunoscut ca „cioban călător pe mai multe continente“. În anul 1895 începea să călătorească pe jos, pornind din Răşinari, pe următorul itinerar: Târgovişte-Giurgiu-Brăila, iar pe la Russe a trecut Dunărea, îndreptându-se spre Istanbul. A ajuns 1901 şi la Muntele Athos. A călătorit la Antiohia şi Ierusalim, apoi la Sofia. De aici, dorind să facă înconjurul pământului, a trecut prin Serbia, Muntenegru, Bosnia, Austria, Italia, Creta şi Turcia. În anul 1909 a ajuns în Egipt, Yemen, Sudan şi Abisinia, unde a fost primit de împăratul Menelic II, care i-a înmânat distincţia „Crucea Etiopiei“. A intenţionat să călătorească în Africa de Sud, Australia şi America. Mereu purta pe braţul stâng drapelul ţării, iar pe piept purta întotdeauna tricolorul românesc. (Pr. Nicolae Jianu)