Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Expoziție dedicată bisericilor demolate din București

Expoziție dedicată bisericilor demolate din București

Un articol de: Diac. Alexandru Briciu - 06 Iun, 2019

În holul Bibliotecii Academiei Române a avut loc miercuri, 5 iunie, vernisajul expoziției de panouri fotografice „Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate”. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la eveniment a fost Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Au participat academicieni, reprezentanți ai Guvernului, profesori universitari, oameni de cultură și studenți doritori să-și amintească, prin intermediul imaginii, de drama locașurilor care au împodobit cândva tezaurul patrimonial al Capitalei.

Organizatorul acestui eveniment a fost dr. Anca Beatrice Todireanu, președintele Asociației România Culturală. În deschidere a vorbit acad. Răzvan Theodorescu, vice­președinte al Academiei Române. „Deschizând această expoziție, sunt extrem de subiectiv, pentru că a vrut pronia să fiu singurul supraviețuitor al echipei de intelectuali care acum 35-40 de ani a încercat să oprească tăvălugul buldozerelor, dar n-am reușit. Am fost învinși. Măcar am încercat, împreună cu toți colegii mei, ale căror nume se păstrează în documente. A fost un moment extrem de greu, care a început imediat după cutremurul din 1977 cu dărâmarea Bisericii Enei. Atunci am fost două persoane care au protestat, independent unul de altul: părintele Calciu Dumitreasa la Radu Vodă și eu în lumea civilă. În 1984, în decembrie, a început al doilea asalt, cu Mănăstirea Văcărești. Atunci i-am avut alături pe Dinu Giurescu și Grigore Ionescu. Mai târziu a fost momentul «Mihai Vodă», s-au adăugat Vasile Drăguț, Aurelian Trișcu, Radu Popa, Virgil Cândea - încerc să-i amintesc pe toți, pentru că eu cred că binemerită memoria lor acest lucru. Au fost momente grele, de neimaginat. Am fost într-un fel ajutați în emigrație de regretatul arhitect Gane, care a creat la Paris un comitet care sprijinea acțiunile noastre de aici și informa prin Europa Liberă ceea ce se întâmplă. Opinia publică românească era informată, dar tăcerea a fost asurzitoare. Biserica nu putea să facă mai mult. A încercat în fel și chip, am fost în relații atunci, mai mult sau mai puțin clandestine, cu ierarhi, stareți, preoți. Sunt mulți tineri de față care n-au cunoscut acea perioadă. Însă mă bucur că sunt studenți de la Arhitectură care m-au abordat și care vor să studieze acest fenomen istoric ce face parte dintr-o mare rană care nu s-a închis până astăzi”, a spus acad. Răzvan Theodorescu.

În continuare a vorbit Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul, Episcop-vicar patriarhal, care a transmis un cuvânt de binecuvântare și de felicitare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru toți cei care au organizat această expoziție. „Aceste fotografii ne vorbesc despre o perioadă foarte crâncenă din viața poporului român și a Bisericii lui. Imaginile ne reintroduc în atmosfera de plumb, extrem de apăsătoare, a anilor â80, cu valul de distrugeri ale monumentelor de o certă valoare artistică, istorică și identitară din București. Pe parcursul anului 2017, când Biserica noastră i-a comemorat pe mărturisitorii credinței din timpul comunismului, un capitol luminos a fost dedicat omagierii și manifestării recunoștinței pentru cei care și-au asumat un risc extraordinar pentru salvarea patrimoniului cultural național. Eram student în perioada ultimilor ani de demolări și am făcut parte din grupul de studenți care au salvat mobilierul și bunurile din Biserica «Sfântul Ilie»-Rahova și din Biserica «Sfânta Vineri». Atunci mi-am dat seama de atmosfera extrem de apăsătoare, de grea, pe care o trăiau preoții, nu doar cei care slujeau la aceste biserici demolate, ci clerul, în general”, a spus ierarhul.

În holul Bibliotecii Academiei Române au mai vorbit pr. Radu Preda, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc; Alexandru Pugna, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale; prof. univ. dr. Ioan Opriș; conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române; Mirel Taloș, vice­pre­­ședinte al Institutului Cultural Român.

La final, dr. Anca Beatrice Todireanu ne-a vorbit despre organizarea acestei expoziții ce include 30 de panouri fotografice cu diferite momente ale istoriei a 20 de biserici demolate între anii 1977 și 1987: „Sunt fotografii atât dinaintea, cât și din timpul demolărilor, niște imagini dramatice care provin de la partenerii noștri de proiect și de la colecțio­nari iubitori ai orașului București care ne-au ajutat să întregim acest tablou trist al marilor demolări. Cu toții ne-am bucurat că am avut ocazia fericită ca, la 30 de ani de la prăbușirea comunismului, să fim prezenți la Biblioteca Academiei Române cu acest eveniment. Sperăm ca până la sfârșitul anului să publicăm și o lucrare științifică cu aceste monumente istorice. Ne-am bucurat să-i avem alături pe vorbitorii care au adus mărturii impresionante. Bisericile demolate au lăsat o rană deschisă în sufletul poporului român, nu doar al bucureș­tenilor. Sunt mărturii cutremurătoare ale acelor vremuri, ima­gini cu biserici sfârtecate de lamele buldozerelor, strivite de excavatoare, bile distrugătoare, locașuri mutilate și o mare parte dintre ele total gratuit, dovadă că astăzi pe locul lor nu s-a construit nimic. Sperăm să avem măcar troițe pe locul tuturor monumentelor demolate. Din păcate, astăzi nu a putut fi de față regretatul inginer Eugeniu Iordăchescu, un om genial, cu suflet de aur, pe care l-am cunoscut foarte bine, care își dorea această expoziție și își anunțase prezența, dar Dumnezeu a avut altă rânduială cu el”, a spus președintele Asocia­ției România Culturală.