De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Expoziţie dedicată cinstirii eroilor la Arad
Muzeul Naţional „Regele Ferdinand I“ şi Cercul Militar Arad au organizat marţi, 8 iulie, vernisajul expoziţiei „Eroul Necunoscut - simbol al eroismului naţional“. Expoziţia a adus pe simezele galeriei Cercului Militar numeroase fotografii-document ce prezintă evoluţia instituţiei naţionale destinată cinstirii eroismului românesc, precum şi realizările ştiinţifice înfăptuite pe această temă.
Cu acest prilej, a fost invitat Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, care a subliniat în deschiderea vernisajului importanţa cinstirii eroilor neamului: „Este un moment deosebit pentru cetatea noastră, mai ales că se încadrează în răstimpul dintre Ziua drapelului şi Ziua imnului. Cinstim în mod deosebit Eroul Necunoscut, care are numele tuturor celor care pe front sau în spatele frontului au dat jertfa supremă. Unii au fost ctitori de ţară, şi ne gândim la familia Brâncovenilor, mai ales că Biserica Ortodoxă Română le închină omagial întreg anul acesta, la 300 de ani de la moartea martirică. Biserica şi-a asociat lucrarea la acest cult al eroilor susţinut de Armată. S-a ales Ziua Înălţării Domnului la ceruri ca Zi a Eroilor, în amintirea faptului că noi suntem chemaţi toţi să ne înălţăm, dar cei care au dat jertfa supremă pentru ceilalţi, pentru conaţionalii lor, pentru semenii lor, aceia sunt eroi şi sunt cinstiţi din vremuri imemoriale. Biserica a introdus în cult rugăciuni speciale pentru cei morţi la datorie, îi pomeneşte la fiecare slujbă, în mod deosebit la Sfânta Liturghie, le-a înălţat cruci acolo unde s-a stăruit pentru amintirea lor. Ne asociem cu toată pietatea la toate acţiunile care se împlinesc pentru cultul eroilor şi, cum subliniem de data aceasta, pentru Eroul Necunoscut. Dumnezeu să îi ierte, să le aşeze sufletul cu cei drepţi“.
După cuvenitul moment de reculegere ţinut de Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, pr. Gabriel C. Mariş, consilier social al Arhiepiscopiei Aradului, a făcut o rugăciune pentru toţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, căzuţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră.
„La eroi niciodată nu se pune doliu… ei sunt biruitori!“
La vernisaj a fost prezentă şi prof. univ. dr. Valeria Bălescu, muzeograf în cadrul Muzeului Militar Naţional Bucureşti, care a prezentat fiecare fotografie în parte. Apoi a vorbit despre tradiţiile după care erau înhumaţi eroii greci şi romani, ele fiind preluate mai târziu şi de români şi legiferate în 12 septembrie 1919, întărite prin legea din 1921, când s-a stabilit sărbătoarea lor de Ziua Înălţării Domnului. „Prin moartea lor, eroii ne-au salvat pe noi ca naţiune. Iar noi avem menirea de a duce mai departe ceea ce ei ne-au transmis, din generaţie în generaţie. Şi încă un lucru demn de ţinut minte de către toată lumea: la eroi niciodată nu se pune doliu, ei, prin moarte, au obţinut o victorie, de aceea acest moment de comemorare trebuie să fie o sărbătoare, cu muzică şi coroane de flori, trebuie să fie o explozie de fericire, în cinstea realizărilor lor“, a spus Valeria Bălescu. Pe lângă cadre militare, la manifestare au participat veterani de război, istorici şi cadre didactice.
Eroul Necunoscut al României, instituţia reprezentativă a eroismului românesc, a fost desemnat în cadrul unui ceremonial maiestuos în 1923, pe pământul luptelor de la Mărăşeşti, dintre zece sicrie cu eroi necunoscuţi, aduse de pe toate fronturile importante din ţară, de către copilul de trupă Amilcar Săndulescu. După desemnare, a fost dus în Capitală şi înhumat pe terasa „Cuza-Vodă“ a Muzeului Militar Naţional, aflat atunci în Parcul Carol. În decembrie 1958, comuniştii au strămutat Mormântul Eroului Necunoscut la Mărăşeşti, în parcul din faţa Mausoleului Eroilor Neamului, unde a rămas până în octombrie 1991, când a fost readus în Parcul Carol din Bucureşti. În 2006 a fost ultima mutare, fiind amplasat pe locul ce-i fusese iniţial destinat.