Expoziție dedicată Mănăstirii Voroneț la Biblioteca Academiei Române

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat marți, 6 aprilie 2021, la vernisajul expoziției „Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere”, organizată în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. La eveniment au fost prezenți academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, membri ai înaltului for de știință și cultură, autorități de stat, viețuitoare de la așezământul monahal sucevean, precum și iubitori de artă din Capitală.

La expoziția curatoriată de Gabriela Dumitrescu, organizată de Biblioteca Academiei Române, prin Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară, împreună cu Mănăstirea Voroneț, vizitatorii au putut admira manuscrise copiate sau redactate la mănăstirea suceveană, precum și fotografii ale frescei care înveșmântează Biserica „Sfântul Gheorghe” a așezământului monahal. Evenimentul a fost moderat de profesor ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei.

În deschidere, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a evi­dențiat misiunea cultural-educativă îndeplinită și asumată de Mănăstirea Voroneț în istorie, prin atelierele de caligrafie, broderie și pictură ale acestei ctitorii a Sfântului Ștefan cel Mare: „Mănăstirea Voroneț a fost pentru istoria românilor, mai ales a celor de la sud și răsărit de Carpați, o adevărată universitate creștină ortodoxă, în vremuri când încă nu se înființau la noi asemenea instituții de educație, pentru că de la copiere de manuscrise, până la alcătuire de manuscrise și de la broderii și icoane, toate acestea au fost realizate în atelierele mănăstirii.

După 1785, Biserica «Sfântul Gheorghe» a Mănăstirii Voroneț a rămas să activeze ca biserică parohială datorită autorităților habsburgice care au găsit cu cale în acea perioadă să întrerupă viața monahală, uneori să o asuprească, mai ales pe cea răsăriteană, iar episoadele din Ardeal sunt cunoscute. A rămas într-un asemenea statut din 1785 până în 1991, când Biserica Ortodoxă Română a reactivat viața monahală la acest așezământ. Hotărârea Sfântului Sinod este din 1990, dar deschiderea s-a făcut în 1991. (…) Redeschiderea vieții monahale la Voroneț, în urmă cu trei decenii, a reașezat mănăstirea în rosturile sale inițiale, de loc privilegiat pentru credincioși, de loc de slujire pentru clerul monahal și de rugăciune pentru mireni, pentru monahi și monahii, de centru dăruit cu har al spiri­tualității răsăritene și românești”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat „Frumusețea eternă a Voronețului. Mesajul central al Judecății de Apoi”.

De asemenea, stavrofora Irina Pântescu, proinstareța Mănăstirii Voroneț, a adresat mulțumiri pentru tot ajutorul primit la conservarea și restaurarea monumentului de artă medievală. „Mulțumim Bunului Dumnezeu, Statului Român, precum și credincioșilor și vizitatorilor care, trecând pe la Voroneț, au contribuit din puținul lor la lucrările de restaurare. Aceste firicele de nisip, adunându-se, au fost în stare să refacă ceea ce vedem acum la Voroneț. Mulțumim și Întâistătătorilor Bisericii noastre, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, și vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, care s-au gândit în acele vremuri vitrege să se ridice mireasa lui Hristos, care este Biserica, în felul acesta ridicându-se atâtea biserici și mănăstiri. Ca o cunună a tuturor acestora este Catedrala Națională. Este de datoria noastră să ajutăm. Este demnitatea noastră de români, datoria noastră să fim alături de cei care își pun sufletul pentru ca țara aceasta, poporul ei și credința străbună să triumfe. Mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru cei 30 de ani pe care mi i-a dat după ce am luat această ascultare. (…) De asemenea, îi mulțumim profesorului ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, care, trecând ca oricare turist pe la Voroneț, primind explicațiile ghidului, a întrebat la final ce nevoi are așezământul. Întorcându-se la București, pe vremea când era ministru, a oferit o sumă de bani cu care s-a început restaurarea picturii Mănăstirii Vo­roneț în interior”, a spus stavrofora Irina Pântescu.

În continuare a vorbit academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române: „Am fost martorii unei admirabile lecții de istorie și teologie pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a oferit-o astăzi. Această interpretare în lumina isihasmului este demnă de tradiția părintelui Dumitru Stăniloae, tradiția palamită, care a fost atât de bine pusă de el în lumină. Maica proinstareță Irina m-a ajutat foarte mult să-mi dau seama că astăzi, în sala aceasta, noi trăim un mic moment istoric, pentru că sunt de față actorii de acum 30 de ani ai unui moment important din istoria noastră spirituală: fostul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, astăzi Întâistătător al Bisericii noastre, maica Irina și colegul nostru, profesor ing. Nicolae Noica. (…) Ideea de a aduna aici toate documentele legate de Voroneț, ale acestui tezaur, care este Biblioteca Academiei Române, vine într-un moment în care Nicolae Noica nu obosește să pună în lumină tezaurul acestei biblioteci, el, care a știut să fie unul dintre primii contribuitori, pe când era ministru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului. A făcut acest lucru într-o continuitate a tradiției neamului său”, a precizat acad. Răzvan Theodorescu.

La final, stavrofora Gabriela Platon, sta­re­ța Mănăstirii Voroneț, a reliefat continuitatea și preocuparea cultural-duhovnicească a obștii de la Mănăstirea Voroneț, urmând tra­diția celor 533 de ani de istorie și cultură. „Maica Irina Pântescu s-a îngrijit, în cei 30 de ani de activitate, nu numai de reînvierea mănăstirii și de lucrările de restaurare, ci, exact în spiritul Voronețului, unde s-au editat cărți și manuscrise, să facă în așa fel, încât obștea nouă a mănăstirii să rodească. (…) Pereții Voronețului înveșmântați cu fresce sunt și aici, în această expoziție, prin imaginile pe care Gabriela Dumitrescu le-a reprodus. Aici sunt expuse și toate cărțile care s-au editat la Voroneț de când stavrofora Irina Pântescu este proinstareță. În acest spirit, la Voroneț există preocupare și pentru cultură și pentru a duce mai departe activitatea de slujire a cuvântului și prin carte duhovnicească, dar și prin carte de cultură. Ne-a onorat prezența în mijlocul nostru a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române”, a spus maica stareță Gabriela Platon.

Cu acest prilej, numărul 4 al Foii Bibliotecii Academiei Române, numită „Tezaur”, a fost dedicat acestui eveniment deosebit. Totodată, a fost realizat și un album cu toate documentele din cadrul expoziției.

Expoziţia organizată de Biblioteca Academiei Române, care constituie o retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură ai Mănăstirii Voroneț, va rămâne deschisă până la 16 aprilie 2021 și va putea fi vizitată în intervalul orar 10:00-14:00, cu programare la numărul de telefon 021.212.82.85 sau la adresa directie@biblacad.ro.