Fidelitate și cinstire față de ocrotitorul Mănăstirii Cernica din Ilfov

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, adună anual în lavra cernicană, în ziua sa de cinstire, 11 aprilie, mii de pelerini care vin cu credință și cu evlavie să se închine cinstitelor sale moaște. Și anul acesta, ziua hramului a fost prilej de bucurie duhovnicească pentru credincioșii și pelerinii care s-au unit în rugăciune la Liturghia Darurilor înainte sfințite săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici. 

Programul liturgic organizat la Mănăstirea Cernica din județul Ilfov a debutat în ajun, 10 aprilie, cu o procesiune solemnă. Raclele cu moaș­tele Sfântului Ierarh Calinic și ale Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani au fost duse la baldachinul din fața Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, după care a urmat slujba Privegherii. 

În ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Calinic, în biserica lavrei a poposit Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul care a săvârșit Liturghia Darurilor înainte sfințite, înconjurat de un sobor de clerici din care au făcut parte părintele arhimandrit Vasile Pîrjol, starețul Mănăstirii Cernica; părintele arhimandrit Ioachim Ceaușu, sta­rețul Mănăstirii „Duminica Sfin­ților Români” din București; părintele protosinghel Adrian Rogoz, slujitor la Catedrala Patriarhală; părintele protoiereu Ioan Bondar de la Protopopiatul Ilfov Sud; părintele Ciprian Florin ­Petre, secretar patriarhal la Bi­roul de presă și relații publice al ­Patriarhiei Române; arhidiaconul Nicolae Iftimiu, consilier patriar­hal, directorul Agenției de știri ­BASILICA a Patriarhiei Române; arhidiaconul Constantin Hurjui, slujitor la ­Catedrala Patriarhală, precum alți preoți și diaconi.

După Vohodul Mare, potrivit rânduielii speciale a Liturghiei Darurilor înainte sfințite, Preasfin­ția Sa l-a hirotonit întru ierodiacon pe monahul dr. Augustin Coman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului relații creștine, interreligioase și comunități românești externe al Patriarhiei Române. Ierodiaconul Augustin Coman va primi hirotonia întru ieromonah sâmbătă, 12 aprilie, tot la Mănăstirea Cernica. 

La sfârșitul Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit un cuvânt de învă­ță­tură în care a vorbit despre nevoința și virtuțile Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, precum și despre evla­via credincioșilor din Capitală pentru acest sfânt grabnic-ajutător. 

„Monah cu vocație, Sfântul Calinic s-a dedicat vieții duhovnicești încă din copilărie, arătându-se în toate cumpătat, exigent cu sine, dar generos cu ceilalți. Smerenia a fost pecetea principală a personalității sale și autentica expresie a trăirii sale în Hristos. Nu a renunțat niciodată la regimul aspru de viață pe care și-l impusese încă din primii ani de mănăstire. Toată viața s-a nevoit întocmai pustnicilor, ațipind noaptea doar câteva ceasuri pe un scaun. A fost un model de împlinire a pravilei monahale, nelipsind de la slujbele Bisericii. De multe ori priveghea toată noaptea, iar posturile le însoțea întotdeauna cu rugăciune și fapte de milostenie, cu asceză pustnicească, așa cum se deprinsese în perioada șederii sale în Muntele Athos (1817). (...) A trecut la cele veșnice în ziua de 11 aprilie 1868 și a fost înmormântat în tinda ctitoriei sale, Biserica «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», în prezența Mitropolitului Primat al României, Nifon, și a unei mulțimi nesfârșite de credincioși, care l-au plâns ca pe un părinte duhovnicesc. Pentru curăția vieții sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să fie trecut în rândul sfinților. Vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian a stabilit proclamarea solemnă a canonizării sale în 23 octombrie 1955, în plin regim comunist, întrucât poporul îi recunoscuse sfințenia încă din timpul vieții, considerându-l un mare făcător de minuni, așa cum este socotit și astăzi”, a spus Preasfinția Sa.

De asemenea, Episcopul-vicar patriarhal a vorbit și despre slujirea sa arhierească, ce s-a distins printr-un efort deosebit pentru înnoirea vieții bisericești în ținuturile Eparhiei Râmnicului.

„Sfântul Calinic a fost Episcop al Râmnicului timp de peste 16 ani (1850-1867) și a întemeiat numeroase școli și lăcașuri sfinte. Ca ierarh, el a întărit în credință lumea satelor și a orașelor prin numeroasele slujbe săvârșite, însoțite de cuvântul pastoral ziditor de suflete, prin prezența sa în parohii și mănăstiri, prin grija părintească de a împlini lipsurile, de a întări slăbiciunile și de a mângâia suferințele. Pentru cei bolnavi a construit bolnițe, iar pentru tineri a ridicat școli, cu dascăli plătiți de el, de mănăstire sau episcopie. A știut să ridice deopotrivă biserici de zid și de suflet. Bătrânețea și suferința bolii l-au determinat pe Sfântul Ierarh Calinic să se retragă din scaunul de Episcop al Râmnicului la Mănăstirea Cernica. Din respect pentru marile lui realizări, nu i s-a retras titulatura, rămânând până la sfârșitul vieții Episcop titular al Râmnicului. (...) Chipul luminos al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a rămas întipărit în evlavia poporului, fiind unul dintre cei mai înțelepți păstori români din veacul al XIX-lea, prin modul cum îmbina tradiția neîntreruptă a sfinților rugători isihaști cu elanul misionar al sfinților ierarhi, ctitori și constructori de lăcașuri sfinte, de cultură și viață creștină. Ascet și rugător sfânt, făcător de minuni și tămăduitor, milostiv și blând, Sfântul Ierarh Calinic a fost în același timp un mare erudit, un bun organizator, un talentat arhitect, un constructor iscusit, un patriot devotat și luminător înțelept al vieții monahale”, a spus ierarhul.

La final, părintele stareț Vasile Pârjol a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru grija părintească arătată lavrei cernicane, Preasfințitului Părinte Paisie Sinaitul pentru săvârșirea sfintelor rânduieli și pentru cuvântul de învățătură, precum și tuturor binefăcătorilor și pelerinilor mănăstirii. De asemenea, părintele stareț a oferit Preasfinției Sale o icoană cu chipul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.