În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Filantropul și omul de stat Vasile Stroescu a fost pomenit la mormântul său
Cunoscutul cărturar, om politic, filantrop Vasile Stroescu (1845‑1926) a fost pomenit miercuri, 13 decembrie, la mormântul său din cimitirul „Sfânta Vineri” situat în sectorul 1 al Capitalei. Slujba Parastasului a fost oficiată în contextul împlinirii a 100 de ani de la adoptarea primei Constituții a României Mari, la a cărei elaborare a contribuit.
Vasile Stroescu s‑a remarcat în istoria statului român ca unul dintre cei mai însemnați militanți pentru drepturile românilor, sprijinind din calitatea sa de politician, jurist, judecător și filantrop românii din toate provinciile. Pe plan politic s‑a remarcat în primul rând în cadrul eforturilor pentru unirea Basarabiei cu Regatul României, apoi ca prim președinte al Parlamentului României Mari. În plan filantropic, el a oferit mare parte din averea sa pentru construcția de biserici, școli, spitale și alte așezăminte pentru românii aflați sub ocupație străină și nu numai.
Joi, 13 decembrie, la mormântul său de pe Aleea Teilor din cimitirul „Sfânta Vineri”, într‑un cadru restrâns, a fost oficiată o slujbă de pomenire. La finalul slujbei Parastasului, prof. univ. dr. Gheorghe Anghelescu a vorbit despre personalitatea și activitatea politicianului și filantropului Vasile Stroescu: „Îl comemorăm astăzi pe marele român Vasile Stroescu. A fost însemnat om politic, senator de Transilvania, jurist, mare judecător și a apărat drepturile românilor nu numai în Basarabia, dar și în alte părți ale României. Vasile Stroescu a fost primul președinte al Parlamentului României Mari, acesta fiind unul dintre motivele pentru care îl comemorăm în acest an ca personalitate foarte evidentă a acelei perioade. Constituția care s‑a adoptat în 1923, fiind model nu doar pentru țara noastră, ci și pentru alte țări europene. El a fost de o mare dimensiune filantropică, mulți comparându‑l cu Emanuel Gojdu. El a făcut multe finanțări pentru biserici, școli și spitale în Ardeal, dar și în Moldova, Muntenia, Oltenia și în alte locuri, sprijinind românii aflați în suferință. A oferit ajutor și pentru românii din afara țării. El s‑a bucurat de încrederea senatorilor și deputaților din acea perioadă, motiv pentru care a și fost ales șeful primului Parlament al României Mari. În 1926 a trecut la Domnul, fiind înmormântat cu onoruri, la slujba de înhumare participând Patriarhul României Miron Cristea și Regina Maria, care au ținut foarte mult la el, știind cât de mult i‑a ajutat pe românii din țară. El rămâne în memoria națională ca unul dintre ctitorii României Mari”.