Grija pentru mormintele înaintaşilor

Am primit la redacţie o scrisoare din partea a trei cetăţeni creştini din judeţul Călăraşi (Manea Mihai, Stoichiţă Ilie şi Mihăilă Gheorghe), în care se exprimă regretul că „mare parte a cimitirelor din mediul rural, cu precădere cele din zona de sud a ţării”, nu sunt îngrijite aşa cum se cuvine pentru a cinsti memoria înaintaşilor care odihnesc acolo întru nădejdea Învierii.

Într-adevăr, modul cum se prezintă cimitirele arată cât de gospodari sunt oamenii din localităţile respective. Pentru Anul omagial al satului românesc, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a iniţiat un amplu program de activităţi liturgice, cultural-spirituale şi filantropice prin care să fie puse în lumină chipuri de preoţi, învăţători şi primari gospodari mutaţi la veşnicie, dar care au avut contribuţii majore la dezvoltarea materială şi spirituală a satelor în care şi-au desfăşurat activitatea.

Prin Hotărârea nr. 2744/ 2019 a Permanenţei Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, toţi preoţii parohi, stareţii şi stareţele de mănăstiri vor proceda la identificarea mormintelor preoţilor, învăţătorilor şi primarilor (fruntaşi şi binefăcători), astfel încât, în cel mai scurt timp, mormintele acestora să fie întreţinute în cele mai bune condiţii şi cimitirele să arate cât mai îngrijit.

După vechea noastră tradiţie creştină românească, perioada Postului Mare şi de pregătire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti reprezintă şi o chemare la aducerea aminte a înaintaşilor noştri. Odată cu slujbele de pomenire, se poate lucra la curăţirea şi igienizarea cimitirelor, plantarea de flori şi arbuşti ornamentali.

Din fericire sunt cimitire rurale în Arhiepiscopia Bucureştilor care pot fi luate drept model. Aş aminti aici doar cimitirul Parohiei Drajna de Jos (jud. Prahova), însă există şi alte exemple. Întotdeauna exemplele bune ne arată că se poate şi ne invită pe toţi să facem la fel. Suntem încredinţaţi că exemplele pozitive vor fi urmate în toate regiunile ţării.

Redacţia