Hirotesii de duhovnici la Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale

Treisprezece preoți din Arhiepiscopia Bucureştilor care au promovat examenul de duhovnicie au primit miercuri, 9 august, hirotesia întru duhovnic. Slujba a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La finalul rânduielii, Preafericirea Sa a rostit un cuvânt în care a eviden­țiat responsabilitatea părintelui duhovnicesc pentru creșterea în viața spirituală a păstoriților săi.

În cuvântul de învățătură adresat noilor duhovnici, Patriarhul României a precizat în ce constă noul lor rol: „Cei care au promovat examenul de duhovnicie susținut astăzi au primit această hirotesie, adică binecuvântarea de a exercita slujirea de duhovnic sau părinte duhovnicesc. Certificatul de duhovnicie vă dă dreptul să slujiți ca preoți duhovnici în parohiile care vă sunt încredințate, ajutându-i pe fiii și pe fiicele duhovnicești să crească duhovnicește. Acesta este rolul principal al părintelui duhovnicesc. Duhovnicul este un om preocupat de starea spirituală a credin­cioșilor și, în același timp, este un părinte îndrumător și hrănitor al fiilor duhovnicești din punct de vedere spiritual”.

Preafericirea Sa a evidențiat faptul că Sfinții Părinți ai Bisericii i-au păstorit pe credincioșii timpului lor pe calea mântuirii, dar au contribuit, prin hotărârile sinodale formulate, și la creșterea duhovnicească a tuturor membrilor Bisericii lui Hristos.

 „În cultivarea virtuților creștine ne orientăm în primul rând după Sfânta Scriptură, însă interpretată de Sfinții Părinți care au fost mari duhovnici fiindcă au fost și rugători puternici. Toate dogmele și canoanele formulate de Biserică nu au fost formulate de profesori de teologie, ci de Părinți duhovnicești responsabili de eparhii, chiar dacă la sinoade participau și reprezentanți ai împăraților. În general, la sinoadele ecumenice nu au participat toți episcopii existenți, ci mitro­poliții care aveau în subordine și eparhii sufragane. Așadar, ierarhii care conduceau eparhii au formulat cu responsabilitate credin­ța ortodoxă în fața ereziilor, iar întorcându-se acasă, s-au străduit să pună în aplicare hotărârile sinoadelor. Această responsabilitate pentru mântuirea credincioșilor are la bază faptul că dreapta credință este singura care dă omului posibilitatea mântuirii. Mântuirea înseamnă unirea omului cu Dumnezeu, iar dreapta credință arată identitatea lui Dumnezeu”, a explicat Preafericirea Sa.

„Pentru creștinii din lume este important să aibă mereu gândul la Dumnezeu, chiar dacă nu se pot ruga tot timpul, asemenea sfinților isihaști. Pe parcursul istoriei, duhovnici foarte rugători au ajuns să cunoască sufletele credin­cioșilor pe care îi păstoreau, iar Dumnezeu le-a dăruit păstorilor darul cuvântului după râvna ascultătorilor, după cum spune în Filocalie Ioan Carpatinul. Când fiii duhovnicești sunt înaintați în viața spirituală, Dumnezeu își sporește darul în ceea ce privește îndrumarea părintelui duhovnicesc. Există, astfel, o bucurie a prezenței Duhului Sfânt atât în duhovnic, cât și în păstoriții săi”, a concluzionat Părintele Patriarh Daniel.

Preoții care au promovat examenul de duhovnicie, primind hirotesia întru duhovnic, sunt: Cosmin- Răducu Andreiu, Radu-Ciprian Basuc, Alfred-Petre Bucur, Simeon-Nicolae Buta, Cătălin-Marius Ciubuc-Bratu, Silviu-Ciprian Matei, Ionel Mihalcea, Ionuț Mirica, Ionel Porojan, Daniel Presiceanu, Vlăduț-Iulian Roșu, Bogdan-Ștefănel Tătaru-Cazaban și Vicențiu-Richard-Octavian Tudor.

Acestora, Întâistătătorul Bisericii noastre le-a oferit certificatul de absolvire a examenului de duhovnicie, o cruce de binecuvântare și un Molitfelnic, precum și cărți cu conținut teologic apărute la Editurile Patriarhiei Române.