În seara miercurii a cincea din Sfântul și Marele Post, în bisericile din Patriarhia Română a fost săvârșită după rânduiala îndătinată prima slujbă din șirul utreniilor cu rânduială specială numite
17 Apr, 2024
Hirotesii întru duhovnic la paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale
Mai mulți preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor care au promovat examenul de duhovnicie au primit miercuri, 30 martie, hirotesia întru duhovnic. Slujba a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
În cuvântul de învățătură rostit celor 12 noi duhovnici, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat sensul sintagmei „ținerea păcatelor”. „Această lucrare se numește în rugăciunea de hirotesie «lucrare apostolească» și «duhovnicească». Astfel, puterea de a lega și dezlega păcatele, de a ierta și de a ține păcatele este dăruită de Hristos Domnul după Învierea Sa din morți ucenicilor Săi, când a spus: «Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, ținute vor fi». Sfântul Chiril al Alexandriei ne explică ce înseamnă ținerea păcatelor. A ierta păcatele înseamnă a da dezlegare pentru împărtășire cu Trupul și Sângele Domnului, iar a ține păcatele înseamnă a nu pronunța iertare, ci a o amâna. Dacă se amână pronunțarea iertării păcatelor și se dă canon de pocăință, înseamnă că se amână și împărtășirea cu Sfintele Taine. (…) Această ținere a păcatului nu este un refuz total, ci o amânare pentru o mai bună pregătire. Această practică a Sfinților Părinți este o pedagogie a creșterii duhovnicești. Preotul nu este un simplu mecanism automat de iertare. Sinodul al 6-lea Ecumenic, prin canonul 102, spune că preotul trebuie să fie ca un medic, să știe să folosească și medicamente amare, și medicamente mai dulci, după cum este boala sufletului, adică să fie uneori mai aspru și uneori mai îngăduitor, după cum e starea duhovnicească a celor care se pocăiesc. Cei care nu își asumă cu responsabilitate greșelile și nu au simțul căinței se mai amână o vreme pentru îndreptare și o pocăință mai autentică. Aceasta înseamnă o creștere în har, altfel se dă dezlegarea rapid și penitentul nu are folos duhovnicesc, pentru că nu se observă nici o transformare a vieții duhovnicești”, spus Preafericirea Sa.
„Duhovnicul este doctor, nu judecător”
Totodată, Patriarhul României a evidențiat faptul că preotul duhovnic nu trebuie să fie un judecător în relație cu penitentul, ci un doctor pentru cei care doresc vindecarea sufletelor. „Penitentul nu trebuie doar atenționat, ci trebuie tratat ca un bolnav în grija medicului. Duhovnicul este, așadar, cel care se preocupă de vindecarea celui care este împătimit, după cum un medic se îngrijește de vindecarea unui bolnav. În primele veacuri, accentul s-a pus pe duhovnicul învățător și judecător, care pronunță sau nu iertarea. Dar s-a constatat că nu e suficient doar să judeci situația spirituală a penitentului, ci este nevoie și să vindeci, să eliberezi pe om de o stare apăsătoare. Astfel, spovedania are o dimensiune profund medicinală sau duhovnicească și nu doar juridică. Expresia juridică este una din dimensiuni, dar nu cea mai profundă. Scolastica occidentală a rezumat această taină la aspectul juridic și la cazuistică. Avem de-a face cu o nevoie absolută de a redescoperi sensul biblic și sensul patristic al înțelegerii Sfintei Taine a Pocăinței și a iertării păcatelor. Sfântul Ioan Gură de Aur a afirmat faptul că «Biserica este spital, nu este tribunal». De aceea, trebuie evitată și asprimea exagerată care duce la deznădejde, dar și un laxism cu îngăduință prea mare. Astfel, duhovnicul nu este nici polițist, nici judecător, ci este un părinte vindecător și din acest punct de vedere este foarte important să vadă credincioșii că avem maturitate”, a explicat Preafericirea Sa.
Lista preoților care au primit hirotesia întru duhovnic
Clericii care au promovat examenul de duhovnicie, primind hirotesie întru duhovnic, sunt: ierom. Antim Bâru, Mănăstirea Chiajna, Protoieria Sector 4 Capitală; ierom. Varlaam Gomei, Mănăstirea Radu Vodă, Protoieria Sector 4 Capitală; pr. Cristian-Gabriel Ciubotaru, Parohia Podul Cheii, Protoieria Câmpina; pr. Mihăiță-Romică Cozariu, Parohia „Sfântul Pantelimon”, Protoieria Sector 2 Capitală; pr. Marian-Mugurel Crăciun, Parohia Mărțișor, Protoieria Sector 4 Capitală; pr. Ionuț-Fănel Ghenea, Parohia Dițești, Protoieria Câmpina; pr. Răzvan-Florin Lichi, Parohia „Adormirea Maicii Domnului”-Titan, Protoieria Sector 3 Capitală; pr. Ionuț-Lucian Neagu, Parohia Bumbăcari, Protoieria Sector 5 Capitală; pr. Răzvan-George Olah, Parohia Poiana Copăceni, Protoieria Vălenii de Munte; pr. Georgian Petre, Parohia Perșunari, Protoieria Urlați; pr. Petrică Tănase, Parohia Bălțești, Protoieria Vălenii de Munte, și pr. Ioan-Gabriel Stoica, Parohia Ciupelnița, Protoieria Urlați.
La final, noii duhovnici au primit din partea Preafericirii Sale câte o Sfântă Cruce, un Molitfelnic, adeverința absolvirii examenului de duhovnicie și cărți.
