Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hram de tradiţie la Mănăstirea Maglavit

Hram de tradiţie la Mănăstirea Maglavit

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 01 Mai 2011

Mii de credincioşi au întâmpinat praznicul Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Maglavit, în judeţul Dolj. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Mănăstirea Maglavit şi-a serbat vineri, 29 aprilie, hramul. Cu acest prilej, mii de credincioşi din întreaga ţară au trecut pragul cinstitului aşezământ pentru a aduce prinos de rugăciune în ziua Izvorului Tămăduirii. Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe o scenă special amenajată în faţa mănăstirii de un sobor de preoţi şi diaconi, condus de IPS Irineu. La final, Mitropolitul Olteniei a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat importanţa şi semnificaţia spirituală a marelui praznic: "Marea sărbătoare a Izvorului Tămăduirii a fost rânduită de Sfânta noastră Biserică pentru mângâierea tuturor credincioşilor. Originea ei se găseşte în Constantinopol, unde îngerul lui Dumnezeu, care fusese trimis de Sfânta Fecioară, a vindecat la o fântână mulţime de bolnavi, care veniseră acolo să se adape din apa binefăcătoare. Această imagine, a fântânii tămăduitoare, străjuită şi binecuvântată de Preasfânta Născătoare, a rămas de atunci întipărită în conştiinţa credincioşilor ca o icoană vie, ca liman de mântuire şi izvor nesecat de viaţă. Din mijlocul izvorului, Născătoarea de Dumnezeu împarte tuturor celor suferinzi vindecare trupească şi sufletească. Singurul lucru care se cere de la noi este credinţa statornică, ea certifică prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră. Exprimarea liberă a credinţei şi mărturisirea continuă a Sfintei Treimi atrag după sine bunătăţi nebănuite: vindecare de suferinţe, linişte sufletească, îngăduinţă şi respect faţă de semeni ş.a. Credinţa te opreşte să furi, să huleşti, să faci rău, să lucrezi în zi de sărbătoare. Credinţa este platoşa cea tare prin care Dumnezeu ne apără de săgeţile vrăjmaşului diavol. Credinţa ne ajută să mărturisim Adevărul şi să-i cântăm Sfintei Fecioare de praznicul tămăduirii noastre: "O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Izvorul cel nedeşertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătăţii, nădejdea şi mântuirea tuturor creştinilor, la Tine ridicăm ochii sufletelor şi ai trupurilor noastre, către Tine tindem mâinile noastre cele slabe şi din adâncul inimii strigăm Ţie: caută spre noi dintru înălţimea Ta cea sfântă, vezi credinţa şi umilinţa sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră care o facem către Tine din inima noastră cea împietrită şi depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea şi toată întristarea ce vin asupra noastră, întru această vremelnică viaţă. Vindecă toate bolile şi neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti, dăruieşte-ne sănătate şi cu rugăciunile Tale ne izbăveşte de veşnica muncă" (Acatistul Izvorului Tămăduirii, Condacul al XIII-lea)".

Praznicul Mănăstirii Maglavit s-a încheiat cu o tradiţională agapă frăţească, organizată de maica stareţă Maria monahia, împreună cu celelalte vieţuitoare din obştea monahală. (Diac. Ioniţă Apostolache/ Gheorghe Cioiu)