Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hram la Mănăstirea Bujoreni din judeţul Vaslui

Hram la Mănăstirea Bujoreni din judeţul Vaslui

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioana Stoian - 18 Aprilie 2015

Ieri, 17 aprilie 2015, de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, Mănăstirea Bujoreni din cadrul Episcopiei Huşilor şi-a serbat hramul, ocazie cu care numeroşii credincioşi au avut bucuria duhovnicească de a participa la slujba Sfintei Liturghii, oficiată de PS Corneliu.

Peste 2000 de creştini din judeţele Moldovei şi nu numai au participat la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Bujoreni, una dintre cele mai frumoase aşezări monahale din judeţul Vaslui. Programul liturgic al sărbătoririi hramului a început joi seară cu slujba Utreniei cu Canonul Paştelui, urmată de Slujba Aghezmei şi Sfântul Maslu, cu 15-20 de preoţi. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, înconjurat de un numeros sobor de preoţi, printre care protosinghelul Euharist Micu, stareţul Mănăstirii Bujoreni, protosinghelul Zaharia Curteanul, stareţul Mănăstirii Alexandru Vlahuţă, şi protosinghelul Dominte David, stareţul Schitului Botoş. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Dignus est“ al preoţilor din Episcopia Huşilor.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor, PS Corneliu a ţinut să precizeze că „Săptămâna aceasta, din noaptea Învierii până în Duminica Tomei, se numeşte Săptămâna Luminată, săptămâna plină de har, pentru că în vechime, în Biserica primelor veacuri, în această săptămână, începând din noaptea de Paşti, se boteza mulţime mare de catehumeni, cei care erau pregătiţi pentru a primi Taina Botezului şi a deveni creştini. (…) În această zi, în Vinerea Luminată, prăznuim, ne bucurăm şi retrăim o minune a Izvorului Maicii Domnului, care s-a petrecut în Constantinopol, în secolul al V-lea, pe locul unde a avut loc acea minune ridicându-se o biserică pentru că izvorul vindecător există şi astăzi, la fel şi biserica, în ciuda persecuţiilor şi a temutelor urgii (din partea turcilor musulmani) abătute asupra creştinilor. Şi această mănăstire (n.r.: Mănăstirea Bujoreni) are tradiţia, începând cu veacul al XVII-lea, a hramului Izvorului Tămăduirii“.

Anul acesta, creştinii prezenţi la hram şi monahii s-au bucurat şi de faptul că ierodiaconul Mănăstirii Bujoreni, Evdochim Maloş Dumitru, a fost hirotonit ieromonah, iar călugărul Pamvo Antohi Florin Vasile a fost hirotonit ierodiacon de PS Părinte Episcop Corneliu.

La finalul slujbei PS Corneliu a vizitat biserica în lucru din incinta Mănăstirii Bujoreni, biserică ce va avea hramul Acoperământul Maicii Domnului şi a cărei pictură se apropie de sfârşit.

Mănăstirea Bujoreni a fost prima oară atestată documentar în anul 1602 prin documentul semnat de proegumenul Silvan prin care moşia cneaghinei Anghelina a fost vândută mănăstirii. Prima biserică, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost construită din lemn, iar la 1840 a fost reconstruită din cărămidă cu planul de construcţie în formă treflată. În cadrul mănăstirii a existat un paraclis cu hramul Izvorul Tămăduirii pe care comuniştii l-au ars într-un incendiu provocat. În amintirea acestei bisericuţe s-a construit un aghiazmatar de vară pentru sfintele slujbe de sărbători. În prezent, aici se nevoiesc 40 de vieţuitori, locaşul fiind cea mai mare mănăstire de călugări şi una dintre cele mai frumoase aşezări monahale din Episcopia Huşilor.