Mănăstirea Izvorul Mureşului şi-a serbat hramul închinat Adormirii Maicii Domnului, duminică, 15 august. Sărbătoarea a început de sâmbătă seara, odată cu slujba Vecerniei cu Litie şi continuată cu Prohodul Maicii Domnului, Utrenia şi Sfânta Liturghie de noapte. Mănăstirea a fost ridicată între anii 1996 şi 2000 prin purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Ioan, ctitorul şi arhitectul întregului aşezământ monahal şi a fost sfinţită de părintele patriarh Teoctist.
La această primă parte, în desfăşurarea hramului, care a debutat de sâmbătă seara, au participat Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan, înconjurat de un sobor de preoţi de la mănăstirile din Eparhia Harghitei şi Covasnei, în prezenţa unui număr mare de credincioşi din cele două judeţe, precum şi din alte părţi ale ţării. A doua zi, de dimineaţă, preoţii sliujitori au oficiat pentru credincioşii prezenţi Taina Sfântului Maslu, sfinţirea apei şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului.
A urmat Sfânta Liturghie arhierească, oficiată de Înalt Preasfinţitul Ioan, Arhiepiscop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, alături de un sobor de 26 de preoţi, iar răspunsurile la strană au fost date de corul Catedralei episcopale din Miercurea Ciuc şi de corul Bisericii Întorsura Buzăului. Între credincioşii prezenţi s-au numărat şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale de stat, reprezentanţi ai Armatei, Poliţiei, Jandarmeriei, primari ai localităţilor româneşti din zonă şi din judeţul Covasna, precum şi un număr mare de pelerini din diferite zone ale ţării, pentru care a devenit o tradiţie prezenţa la hramul Mănăstirii Izvorul Mureşului.
Darul de mare preţ făcut creştinilor
După Sfânta Liturghie, IPS Ioan a adresat tuturor celor prezenţi un cuvânt de învăţătură despre semnificaţiile duhovniceşti ale acestei mari sărbători creştine: "Sărbătoarea de astăzi este ziua ştergerii lacrimilor celor ale căror mame au fost aşezate sub glia sfântă a neamului nostru românesc. Prin trecerea la cele veşnice, Maica Domnului a devenit Maica noastră a tuturor şi mai ales a celor care nu mai au mame în lumea aceasta, iar lor Maica Domnului le şterge lacrimile durerii şi ale despărţirii. (…) Preasfânta Fecioară Maria este darul de mare preţ pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos l-a făcut creştinilor. Dacă prin Moise poporul lui Israel a primit Tablele Legii, omenirea, prin Preacurata Fecioară Maria, a primit pe Fiul lui Dumnezeu întrupat. (…) De asemenea, dacă despre Sfântul Ioan Botezătorul, Mântuitorul Iisus Hristos a măturisit că este cel mai mare bărbat născut din femeie pentru motivul că L-a arătat poporului lui Israel ca Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii, ce vom putea spune noi despre Maica Domnului, care nu doar L-a arătat lumii pe Hristos, ci s-a făcut scară a Fiului lui Dumnezeu? De aici şi cinstea pe care noi o acordăm Maicii Domnului.(…) Sfânta Biserică o numeşte în rugăciunile ei "Rai Cuvântător" pentru aceea că L-a ţinut în braţe pe Hristos, iar unde este Hristos, acolo este Raiul. Dacă este mare responsabilitatea mamelor creştine când aduc pe lume fii sau fiice şi îi cresc cu grijă, cu nopţi nedormite şi multe lacrimi, oare câtă responsabilitate a avut Maica Domnului ştiind că ţine pe braţele sale pe Fiul lui Dumnezeu? (…) Fericiţi şi binecuvântaţi de Dumnezeu sunt toţi cei care astăzi aţi auzit glasul Mântuitorului Iisus Hristos Care v-a chemat să luaţi parte la prohodirea Maicii Sale", a arătat în cuvântul de învăţătură IPS Ioan.
După cuvântul de învăţătură al IPS Ioan, protopopul de Miercurea-Ciuc, pr. Vizoli Gligore, a adresat un cuvânt de mulţumire ierarhului, pentru prezenţa în mijlocul preoţilor, credincioşilor şi monahilor prezenţi la hram şi după care s-a săvârşit un parastas pentru pomenirea ctitorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri care au trecut la cele veşnice. În încheiere, obştea mănăstirii a oferit o agapă creştinească tuturor celor prezenţi la hram.
IPS Ioan, ctitorul şi arhitectul Mănăstirii Izvorul Mureşului
Mănăstirea Izvorul Mureşului, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost ridicată între anii 1996 şi 2000 prin purtarea de grijă a Înalt Preasfinţitului Ioan, ctitorul şi arhitectul întregului aşezământ monahal.
Pe 15 august 2000 a avut loc sfinţirea bisericii de către părintele patriarh Teoctist, înconjurat de un sobor de episcopi şi preoţi. Sfânta Biserică este construită în formă de cruce, în spiritul arhitecturii munteneşti a epocii de înflorire, din timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.
Este pictată în tehnica frescă, în stil neo-bizantin. Catapeteasma bisericii este sculptată din lemn de păr sălbatic. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în atelierul mănăstirii. Corpul de chilii al maicilor domină prin mărimea şi forma arcelor în stil brâncovenesc, având şi un paraclis închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Holurile clădirii sunt pictate în tehnica frescă, fiind împodobite cu scene legate de istoria laică şi istoria bisericească. Mănăstirea este un aşezământ de maici cu viaţa de obşte, care se străduiesc să împletească armonios rugăciunea şi ascultarea. Obştea celor 25 de maici, sub îndrumarea maicii stareţe Miriam Oprea şi a părintelui duhovnic Emanuel Manţa, ţin candela aprinsă a rugăciunii şi trudesc zilnic la întreţinerea şi înfrumuseţarea sfintei mănăstiri.
.jpg)
