Hramul Catedralei episcopale din Ungaria

Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a fost cinstit într-un mod deosebit la Catedrala "Sfântul Ierarh Nicolae" din Gyula de către clericii şi credincioşii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi la invitaţia Preasfinţitului Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, la sărbătoarea hramului Catedralei episcopale a participat şi Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, însoţit de corul studenţilor teologi de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara, condus de diac. Laurian Popa. Sfânta Liturghie a fost oficiată de cei doi ierarhi, înconjuraţi de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala episcopală, ocrotită de Sfântul Ierarh Nicolae. La slujbă au participat oficialităţi locale, numeroşi credincioşi români şi maghiari, precum şi un număr impresionant de copii de la grădiniţa şi şcoala românească din oraş. În cadrul slujbei a avut loc hirotonia întru diacon a teologului Marian Emanuel Văduva. La momentul potrivit, Preasfinţitul Siluan a rostit un cuvânt de învăţătură referitor la viaţa şi personalitatea Sfântului Ierarh Nicolae, marele făcător de minuni din Mira Lichiei şi ocrotitorul tuturor copiilor. După slujbă, copiii prezenţi au susţinut un recital de cântece şi poezii închinate Sfântului Nicolae, iar în final, aceştia au fost răsplătiţi cu dulciuri.

Catedrala "Sfântul Nicolae", rod al credinţei şi jertfelniciei românilor din Ungaria

Dintre cele mai importante aşezăminte de cultură din oraşul Gyula se distinge catedrala cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae" din Oraşul Mare Românesc. Catedrala de astăzi - ctitorie a familiilor românilor gyulani, în frunte cu cea a Nicoreştilor - reprezintă rodul credinţei şi al jertfelniciei credincioşilor ortodocşi români din Ungaria. Lăcaşul constituie, din punct de vedere urbanistic, unul dintre accentele dominante în compoziţia centrului istoric al oraşului. Pe locul actualei biserici, pentru străvechea comunitate ortodoxă română din Gyula, fusese ridicată o biserică din lemn, în anul 1721, care a fost înlocuită în 1727 cu o biserică din cărămidă. Datorită creşterii numărului credincioşilor, în locul acelei biserici a fost construită în anul 1762 o biserică mai spaţioasă, dar fără turn. În 1801, biserica a căzut pradă unui puternic incendiu, care a afectat aproape tot oraşul. În anul 1802 s-a început construirea actualei catedrale. Lucrările au durat până în 1824, fiind întrerupte vreme de zece ani şi reluate prin purtarea de grijă şi cheltuiala cărturarului român Moise Nicoară din Gyula. Bisericii i s-a adăugat ulterior un turn, a cărui construcţie s-a terminat în 1854. Turnul a fost mistuit de flăcări în anul 1943 şi ulterior refăcut. În faţa bisericii se înalţă o cruce din piatră, ridicată în anul 1869 de credinciosul Lazăr Bogar. Din cauza împrejurărilor, târnosirea bisericii s-a săvârşit mai târziu, în 16 octombrie 1994, de către patriarhul Teoctist, care a fost prezent şi la ceremonia de hirotonie şi instalare a primului ierarh al românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfinţitul Episcop Sofronie, în 21 februarie 1999. Din acel moment, biserica a devenit Catedrală episcopală, fiind întâia între bisericile ortodoxe româneşti din Ungaria.