Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul de vară al Paraclisului Catedralei Naţionale

Hramul de vară al Paraclisului Catedralei Naţionale

Galerie foto (54) Galerie foto (54) Știri
Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 12 Iul, 2020

Paraclisul Catedralei Naţionale şi-a sărbătorit duminică, 12 iulie, hramul de vară, Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos. Sfânta Liturghie a fost oficiată cu acest prilej de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre înţelesurile duhovniceşti ce se desprind din Evanghelia vindecării celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei (Matei 8, 28-34), precum şi despre istoricul Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa”.

Credincioşi bucureşteni, dar şi din alte părţi ale ţării au participat duminică, 12 iulie, la sfintele slujbe închinate sărbătorii Cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa” de la Muntele Athos, oficiate la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului din Capitală, unde se află o copie fidelă a acestei icoane făcătoare de minuni. Făcând referire la pasajul evanghelic din Duminica a 5-a după Rusalii, Patriarhul României a precizat faptul că acesta ne arată în esenţă că bunătatea lui Hristos îi eliberează pe oameni de răutatea demonilor. „În mod surprinzător, demonii cunoşteau că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, că este Judecătorul lumii, dar se întrebau de ce a venit să îi chinuiască înainte de Judecata de Apoi. De fapt, când Mântuitorul a început să-i alunge pe demoni din oameni, a exercitat un fel de judecată anticipată a lor. Mântuitorul Iisus Hristos nu intră în dialog cu demonii, nu le răspunde nimic. De ce? Pentru că ştia că sunt vicleni şi necuraţi şi nu cobora la nivelul lor, ca să le explice de ce a venit El acolo.” Preafericirea Sa a subliniat că Mântuitorul Iisus Hristos nu face minuni ca să fie lăudat de oameni sau pentru a Se afirma în mod egoist, ci El face minuni din iubire smerită şi milostivă faţă de cei care suferă. 

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că Mântuitorul Iisus Hristos, prin faptul că nu a adresat nici un cuvânt demonilor şi nici locuitorilor din ţinutul Gadarei, ne învaţă prin ceea ce face, nu doar prin ceea ce spune. „Aceasta înseamnă că-i putem adesea învăţa pe cei din jurul nostru nu doar prin cuvânt, ci mai ales prin fapte.” De asemenea, Preafericirea Sa a precizat că uneori Dumnezeu poate îngădui în viaţa oamenilor unele pagube materiale, mai ales atunci când ei s-au legat prea mult de lucrurile materiale şi au uitat de viaţa duhovnicească, de iubirea milostivă faţă de semeni. „Evanghelia de astăzi este o Evanghelie a eliberării omului de puterile demonice. Ea ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos a îngăduit demonilor să intre în turma de porci, în primul rând pentru a ne învăţa că demonii nu au putere nelimitată asupra oamenilor şi că oamenii pot fi eliberaţi de demoni cu ajutorul lui Hristos. Duhurile rele pot fi alungate prin puterea Duhului Sfânt. În al doilea rând, Mântuitorul, îngăduind demonilor să intre în turma de porci, ne arată că demonii, la sfârşitul veacurilor, la Judecata de Apoi, vor fi pedepsiţi şi trimişi în adânc. În viaţa creştinului, lupta cu duhurile rele se duce mai ales prin rugăciune, prin post, prin spovedanie, prin participare la Sfântul Maslu şi prin împărtăşirea cu Sfânta Euharistie.”

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit apoi despre istoria Icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa”. „Această icoană a fost pictată în 1863 la Iaşi de un bătrân pictor, Iordache Nicolau. Mai întâi a făcut veşmintele şi urma ca la sfârşit să picteze faţa Maicii Domnului şi a Pruncului Iisus. I s-a cerut de către părinţii Nifon Ieroschimonahul de la Muntele Athos şi Nectarie Protopsaltul să picteze această icoană în stare de post. Şi aşa a făcut bătrânul pictor, dar, când a ajuns să zugrăvească chipurile Maicii Domnului şi Pruncului Iisus, nu a reuşit să le dea frumuseţea pe care o dorea el. Fiind foarte mâhnit, s-a rugat Maicii Domnului şi s-a făcut o minune pentru că în dimineaţa următoare, când să continue lucrarea de îmbunătăţire a chipului Maicii Domnului şi al Pruncului Iisus, a constatat că ele erau deja pictate. Această minune s-a răspândit repede în oraşul Iaşi şi o mulţime de oameni au început să vină la metocul pe care îl avea Schitul Prodromu de la Athos, lângă Iaşi, şi anume Schitul Bucium (...). Au fost făcute mai multe copii după această icoană. În 1922 a fost realizată o copie care a fost dusă la Schitul Darvari, care o vreme a ţinut de Schitul Prodromu. La acest paraclis, copia în mărime naturală a Icoanei Maicii Domnului «Prodromiţa» a fost zugrăvită în anul 2011 de echipa de iconari Panselinos din Iaşi, iar ferecătura de argint aurit şi cu pietre preţioase a fost făcută în Grecia prin grija ierodiaconului Iustinian Stoica din Sfântul Munte Athos”, a spus Preafericirea Sa. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi de simbolismul Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa”. „Aceasta leagă între ele două grădini ale Maicii Domnului: Muntele Athos, numit Grădina Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului a ales locul acela pentru a fi sălaş pentru monahi, şi România, numită tot grădină a Maicii Domnului. De unde ştim aceasta? Din viaţa Sfântului Iosif de la Bisericani, care a trăit în secolul al 15-lea. După ce turcii au năvălit şi au incendiat biserica, Sfântul Iosif şi ucenicii lui au voit să plece la Muntele Athos, dar la puţin timp Maica Domnului s-a arătat lor într-un stejar şi le-a spus: Întoar­ceţi-vă în mănăstire şi refaceţi biserica, pentru că şi aici este grădina mea, adică în România. De aceea, Icoana Maicii Domnului «Prodromiţa» leagă între ele Muntele Athos ca o grădină veche a Maicii Domnului şi una mai nouă, România”, a explicat Patriarhul României.

La final, Preafericirea Sa a oferit arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Naţionale, lui Dănuţ Viorel Prună, coordonatorul voluntarilor Paraclisului Catedralei Mântuirii Nea­mului, precum şi tuturor voluntarilor care au desfăşurat acţiuni de ajutorare în perioada stării de urgenţă, în contextul pandemiei de COVID-19, Diploma omagială a anului 2020 - „Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor” şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români”. De asemenea, a oferit pentru Paraclisul Catedralei Naţionale mai multe cărţi apărute recent la Editurile Patriarhiei Române şi tămâie naturală din Oman. La rândul său, arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, i-a mulţumit Preafericitului Părinte Daniel pentru cuvântul de învăţătură, pentru binecuvântare şi pentru darurile oferite.