În ziua de 6 februarie a Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar, la Catedrala Patriarhală din București a fost recunoscută în mod public și solemn sfințenia a 16 femei de neam român care s‑au făcut pildă prin viețuirea lor în multe momente ale istoriei poporului nostru. Proclamarea generală a canonizării acestora a avut loc la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în lăcașul de închinare de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod.
Hramul Mănăstirii Miclăușeni
De Sărbătoarea Bunei Vestiri, marți, 25 martie, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Miclăușeni, județul Iași, cu prilejul hramului acestui așezământ monahal.
Ierarhul a slujit înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în prezența obștii monahale și a numeroși credincioși veniți să ia parte la această mare sărbătoare.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a subliniat importanța trăirii autentice în comuniune cu Dumnezeu: „Încercarea de a purta noi înșine greutatea și suferința care există în lume, care se află în cel de lângă noi, înseamnă împlinirea în noi a aceluiași lucru care s-a împlinit la Buna Vestire cu Sfânta Fecioară Maria, când Domnul Dumnezeu a coborât în pântecele ei ca să ia asupra Sa durerea și suferința lumii. Creștinul adevărat încearcă să preia, să ia, pe măsura ajutorului pe care îl primește tot de la Dumnezeu, ceva din suferința celui care se află lângă el sau departe de el. Apoi, creștinul este chemat ca, în timpul săptămânii, hrănindu-se din ceea ce a primit de la Dumnezeiasca Liturghie, să aibă gândul cât mai des la Dumnezeu”.
Mănăstirea Miclăușeni, situată într-un cadru natural deosebit, a devenit un loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși, mai ales în zilele de mare sărbătoare. Denumirea de Miclăușeni provine de la numele vornicului Miclăuș, boier ce primește aceste pământuri între anii 1410 și 1416 de la domnitorul Alexandru cel Bun.



.jpg)
