De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul mănăstirii vrâncene Recea
Mănăstirea Recea din județul Vrancea și-a sărbătorit sâmbătă, 8 septembrie, hramul, „Nașterea Maicii Domnului”. Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a sfințit cu această ocazie pictura Altarului de vară al așezământului monahal, după care a săvârșit Sfânta Liturghie. Cântările liturgice au fost interpretate de Corul psaltic-misionar „Sfântul Roman Melodul” al eparhiei.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a afirmat că începutul și sfârșitul anului bisericesc stau sub ocrotirea Maicii Domnului.
„Prin Nașterea Maicii Domnului, s-a făcut începutul mântuirii neamului omenesc și ni s-a dat perspectiva dobândirii vieții veșnice, simbolizată de cifra 8. Anul bisericesc se încheie tot cu o sărbătoare a Maicii Domnului - Adormirea, în data de 15 august, iar 15 înseamnă 7 plus 8, simbolul sfințeniei și al veșniciei. Așadar, de la începutul și până la sfârșitul unui an bisericesc, ne aflăm totdeauna sub omoforul Maicii Domnului”, a spus ierarhul locului.
Situată pe teritoriul comunei vrâncene Dumbrăveni, Mănăstirea Recea a fost ctitorită către sfârșitul secolului al 17-lea, înainte de anul 1685, de către clucerul Mănăilă Mărăcineanu. În urma avariilor suferite din cauza năvălirilor străine și a cutremurelor de pământ, biserica mănăstirii, cu hramurile „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfântul Ierarh Nicolae”, a fost refăcută între anii 1802 și 1804.
Așezământul călugăresc a fost desființat în anul 1864, fiind reînființat mai târziu, dar închis, din nou, în 1959, de regimul comunist ateu. În anul 1990, Mănăstirea Recea a fost reactivată ca așezământ monahal de călugărițe.