În prima zi de Paști, astăzi, 12 aprilie 2026, la Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită slujba Vecerniei Învierii Domnului, cu rânduială specială, cunoscută în tradiția populară drept „A doua Înviere”. Slujba a fost oficiată, la orele amiezii, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din cadrul Patriarhiei Antiohiei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
Hramul Paraclisului Episcopal din Huși
Luni, 11 iulie 2022, când Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Cuvios Sofronie de la Essex, Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit Sfânta Liturghie în Paraclisul Episcopal de la Centrul eparhial din Huși, ce îi are ca ocrotitori pe Sfântul Cuvios Sofronie de la Essex și pe Sfânta Cuvioasă Tavita.
În cuvântul de învățătură, ierarhul s-a oprit asupra unui text al Cuviosului Sofronie, în care descrie modul în care acesta vede viaţa duhovnicească a fiecăruia dintre noi:
„Sfântul Sofronie ne spune: «Viaţa duhovnicească este asemenea apei vii: uneori - un pârâiaș; alteori - un râu sau o confluenţă de râuri; în alte cazuri - o mare largă. Viaţa duhovnicească este fie ca melodia unui șuvoi ce curge printre pietre, fie unduind necontenit, dar totuși asemenea curgerii line a unui râu puternic; fie ca vârtejuri de ape, acolo unde se contopesc repejunile a două pâraie de munte; fie ca suprafaţa de oglindă a unei ape, răsfrângând soarele și cerul albastru; uneori însă este asemeni marilor furtuni ce se dezlănţuie pe întinderile mărilor adânci, după care se așterne o măreaţă liniște în tăcerea unei nopţi cu lună. Iar în toate aceste cazuri apa este una și aceeași». Este o descriere în care ne regăsim fiecare dintre noi.
Ce frumos ar fi ca viaţa noastră duhovnicească să fie aidoma acelei ape în care se oglindesc soarele și cerul albastru!
În general ne dorim ca, în nevoinţa noastră, toate lucrurile să curgă extrem de lin, fără nici un fel de alte sinuozităţi. Din păcate nu este așa, pentru că, în funcţie de mândria care ne locuiește, și viaţa noastră este tumultuoasă, dezlănţuită, sau ca șuvoiul de apă care trece printre pietre, cu foarte mare impetuozitate”.
Ierarhul Hușilor a precizat că fără smerenie, viața duhovnicească rămâne o iluzie



.jpg)
