Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hramul Paraclisului istoric al Reşedinţei Patriarhale

Hramul Paraclisului istoric al Reşedinţei Patriarhale

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 23 Aprilie 2020

Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale şi-a sărbătorit pe 23 aprilie 2020, ocrotitorul spiritual. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost săvârşită în sfântul locaş de rugăciune, obiectiv de referinţă din Ansamblul Patriarhal de pe Colina Bucuriei, de părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal. La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre viaţa şi minunile Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, precum şi despre istoricul paraclisului din Reşedinţa Patriarhală.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Sfântul Gheorghe a primit o educaţie deosebită de la părinţii săi, care erau nişte creştini evlavioşi. „A urmat şcolile timpului şi repede a ajuns ca în armată să fie foarte apreciat pentru calităţile sale militare, dar şi pentru cele morale. Era un om cinstit şi drept, în mod deosebit se purta omenos cu subalternii săi. În multe privinţe, el s-a deosebit de toţi ceilalţi militari de vârsta lui şi astfel, pe când avea 30 de ani, a ajuns ofiţer în garda personală a împăratului roman Diocleţian. Era un mare luptător, un înţelept strateg şi un om deosebit. Avea, pe lângă frumuseţea sa fizică, și o frumuseţe spirituală, care venea din educaţie şi mai ales din faptul că era un creştin evlavios. În ascuns, el era un om rugător. Când împăratul Diocleţian, îndemnat de ginerele său Maximian Galeriu, a început persecuţia împotriva creştinilor, în anul 303, Sfântul Gheorghe s-a arătat îngrijorat văzând câţi creştini sunt persecutaţi”, a spus Preafericirea Sa. 

Patriarhul României a vorbit apoi despre chinurile pe care le-a îndurat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pentru Domnul Hristos. „Pe când Diocleţian se afla în Nicomidia, public, de faţă cu mai mulţi slujitori ai împăratului, tânărul ofiţer Gheorghe a spus că este mâhnit pentru faptul că împăratul îi persecută pe creştinii care sunt oameni paşnici, nevinovaţi. Împăratul a rămas surprins pentru această atitudine neaşteptată şi pentru îndrăzneala Sfântului Gheorghe. Atunci, Diocleţian, pentru că îl aprecia foarte mult pentru calităţile lui pe tânărul Gheorghe, a încercat printr-un intermediar să-l convingă să renunţe la credinţa creştină, dar Sfântul Gheorghe L-a mărturisit pe Hristos şi n-a dorit să renunţe la El. Văzând că nu poate fi înduplecat cu vorba bună, împăratul Diocleţian a poruncit ca ofiţerul Gheorghe să fie dus în temniţă şi să fie torturat. A trecut printr-o mulţime de chinuri: loviri cu suliţa, bătăi la tălpi, lespezi de piatră pe piept, trasul la roată, groapa cu var nestins, băuturi otrăvitoare, bătaie cu vine de bou ş.a. Însă, din toate acestea, Sfântul Gheorghe a ieşit nevătămat. Văzând aceasta, cei prezenţi s-au mirat de credinţa lui puternică, dar şi de ajutorul lui Dumnezeu pe care el îl primea”, a explicat Preafericirea Sa. 

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai arătat că, văzând chinurile pe care le-a suportat cu mult curaj Sfântul Gheorghe, un vrăjitor, Atanasie, s-a convertit la creştinism. De asemenea, şi unii ostaşi au crezut atunci în Hristos Domnul şi chiar însăşi împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian. Văzând acestea, împăratul s-a mâniat şi a ordonat ca Sfântului Gheorghe să i se taie capul. De asemenea, soldaţii care au devenit creştini, precum şi împărăteasa Alexandra au fost condamnaţi la moarte. 

Sfântul Gheorghe a fost foarte cinstit după moartea martirică de creştini, mai ales în Răsărit. „Sfântul Gheorghe a devenit apărător al armatelor creştine. În mod deosebit, el a fost ocrotitor spiritual al armatelor lui Ştefan cel Mare (...). Evlavia poporului faţă de Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă, se vede şi prin faptul că unele oraşe au primit numele lui: oraşele Sfântu Gheorghe şi Giurgiu, precum şi un braţ al Dunării, în Deltă. El a devenit ocrotitor şi al armatelor terestre ale României. Sfântul Gheorghe este cinstit şi în multe ţări. Există 12 ţări care îl au ca ocrotitor, şi anume: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia şi Serbia. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a devenit pildă pentru toţi tinerii creştini, pildă de vieţuire sfântă, de credinţă puternică şi de mult curaj în suferinţe, în încercări”, a evidenţiat Preafericirea Sa. 

„O bijuterie a Reşedinţei Patriarhale”

Patriarhul României a adresat urări de bine tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, „ca să poată lupta cu greutăţile vieţii, să mărturisească credinţa creştină, credinţa în Hristos Cel răstignit şi înviat şi ca să ajute Biserica lui Hristos”. 

De asemenea, Preafericirea Sa a felicitat obştea monahiilor de la Reşedinţa Patriarhală, precum şi pe părinţii care slujesc şi se roagă în paraclisul istoric. 

„Acest paraclis a început să fie construit odată cu Catedrala Patriarhală, în timpul domnitorului Constantin Şerban Basarab Voievod, adică între anii 1656 şi 1658. Construcţia a fost continuată şi finalizată de domnitorul Gheorghe Duca, între anii 1673 şi 1678. În anul 1723, acest paraclis a fost pictat, s-a făcut un frumos iconostas din lemn sculptat şi a fost împodobit şi cu uşile sculptate în lemn. Lucrările din 1723 au fost finanţate de domnitorul Nicolae Mavrocordat, care este pictat aici împreună cu familia sa, şi de Mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei (...). Acest paraclis, deşi este mic, este foarte frumos şi armonios. Este numit de criticii de artă «o bijuterie a Reşedinţei Patriarhale». Pictura paraclisului, care era foarte afumată, a fost curăţată între anii 2009 şi 2011, iar catapeteasma sau iconostasul mare a fost şi el restaurat, astfel încât în anul 2011, la 22 iulie, în prezenţa mai multor membri ai Sfântului Sinod, dar şi a doi ierarhi din Grecia, pictura şi iconostasul au fost resfinţite”, a arătat Patriarhul României.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că Sfântul Gheorghe este pentru noi un mare ajutător, mai ales în această vreme de încercare: „Aşa cum a biruit el pe demonii care lucrau prin persecutorii împăraţi păgâni, aşa cum a biruit toate ispitele şi suferinţele, tot aşa ne ajută şi pe noi astăzi să trecem prin marea încercare a pandemiei, care aduce multă întristare şi multă tulburare lumii întregi. Să-l rugăm, aşadar, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe să ne dăruiască sănătate şi mult ajutor de la Dumnezeu, ca să trecem de această încercare, să arătăm credinţă mai puternică, iubire mai multă faţă de Dumnezeu, faţă de Biserică şi faţă de semenii noştri, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire”.

Citeşte mai multe despre:   Reşedinţa patriarhală  -   Patriarhul Daniel  -   Sfantul Mare Mucenic Gheorghe  -   hram  -   predica