Hramul Parohiei Ortodoxe Române din Leipzig - Germania

Duminica Sfântului Apostol Toma a fost prilej de mare bucurie pentru credincioşii Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Leipzig – Germania, care şi-a sărbătorit în această zi hramul. Având în vedere faptul că majoritatea credincioşilor sunt în timpul săptămânii activi la locurile de muncă, hramul parohiei se ţine întotdeauna duminica. Astfel, cât mai mulţi credincioşi au posibilitatea de a participa împreună la sărbătoarea comunităţii ocrotite de Sfântul Gheorghe. Cu această ocazie, Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, a vizitat comunitatea creştinilor ortodocşi de aici. Români şi greci, dar şi nemţi, ruşi, georgieni s-au rugat împreună de sărbătoarea anuală a parohiei. Aceasta a început în seara zilei de 26 aprilie, când Preasfinţitul Părinte Sofian a săvârşit Vecernia, împreună cu părintele paroh Ioan Forga, purtând apoi un dialog duhovnicesc cu credincioşii prezenţi. Tema de bază a fost libertatea, discuţia atingând şi problemele practice ale vieţuirii şi mărturisirii creştine în condiţiile societăţii contemporane.

A doua zi, Preasfinţitul Sofian a săvârşit Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru cei adormiţi în Biserica Lutherkirche din Leipzig. Rugăciunile s-au citit în limbile română, germană şi greacă. În cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul slujbei, pornind de la vorba din popor „Eşti credincios ca Toma”, Preasfinţia Sa a ridicat întrebarea dacă Toma era credincios. „Absolut. La Toma nu era vorba de o necredinţă, ci el vroia să se încredinţeze de Învierea lui Hristos. Toma era foarte devotat Mântuitorului şi nu i se părea suficientă mărturia celorlalţi ucenici. El dorea să îşi întemeieze credinţa pe ceva foarte solid. Credinţa în Înviere înseamnă schimbarea totală a modului de gândire. Învierea lui Hristos însemna că şi el va învia, şi Apostolii vor învia şi, de aceea, Toma trebuia să fie foarte sigur. De aceea, Mântuitorul îi răspunde dorinţei lui de a se încredinţa. Astfel că Toma exclamă: «Domnul meu şi Dumnezeul meu!»”. Episcopul Sofian a mai prezentat discordanţa dintre atitudinea Apostolilor care, după Răstignirea Mântuitorului, sunt prezentaţi în Evanghelia citită ca ascunzându-se de frica iudeilor în spatele uşilor încuiate, urmând ca apoi, după ce s-au încredinţat pe deplin de Înviere, plini fiind de Duh Sfânt, să propovăduiască fără frică şi până la moarte în faţa întregii lumi. În acest sens, Preasfinţia Sa a spus că suntem şi noi chemaţi să ne cercetăm: „Cum ne situăm noi între aceste stări? Cum ne poziţionăm noi faţă de Înviere? Cu frică sau cu ruşine faţă de necredincioşi sau cu căutarea lui Toma ca să ne convingem de Învierea lui Hristos? Suntem noi plini de entuziasm vrând să transmitem şi altora bucuria noastră? Sunt sigur că între noi există cam toată paleta de stări sufleteşti... Participarea cu bucurie şi entuziasm la Înviere include căutarea tot mai adâncă, asemenea lui Toma. Noi trebuie să adâncim căutarea Adevărului! Sunt unii credincioşi care vin la biserică având îndoială în inimi: vin, se uită şi pleacă, căutând, dar nu căutând destul de serios. Or, în Sfânta Liturghie noi avem şansa să întâlnim Învierea lui Hristos”.

Vorbind despre cunoaşterea lui Dumnezeu, Preasfinţitul Sofian a amintit de cuvintele marelui duhovnic de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, părintele Teofil Părăian: „Domnul Hristos ne pune tuturor o întrebare: «Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?». Şi dacă da, «Mă iubeşti pe Mine?». Din Evanghelie ştim că cei ce-L iubesc pe Mântuitorul păzesc poruncile Lui. Deci, dacă vrem să Îl întâlnim, trebuie să păzim poruncile Lui. Ca să îl cunoaştem pe Dumnezeu trebuie să trăim conform poruncilor Lui, adică sensului pe care l-a dat vieţii noastre. Asumându-ne acest sens, ajungem să ne cunoaştem tot mai bine pe noi înşine, dar şi pe Dumnezeu. Aici intervine şi libertatea, ca decizie a noastră de a alege între bine şi rău. Hristos nu S-a dat jos de pe Cruce ca cei de faţă să creadă în El. Pe ucenici nu i-a convins cu puterea Sa, ci i-a lăsat să accepte singuri realitatea Învierii. La fel cu Toma şi cu noi toţi. Şi noi suntem chemaţi să ne întâlnim cu Domnul Hristos în fiecare Sfântă Liturghie şi în toată viaţa noastră.”

De aceea, pentru întărirea credinţei trebuie „să ne putem întrebări pentru a nu trăi superficial. Cu cât întrebările noastre sunt mai adânci, cu atât va fi şi credinţa noastră mai profundă. Să avem ca exemplu pe Sfântul Apostol Toma şi să vrem adeverirea credinţei ca să trăim adevărat în Biserică şi să nu avem o viaţă superficială. Să ne convingem de realitatea Învierii şi să trăim conform ei!”

După Sfânta Liturghie şi Parastasul pentru cei adormiţi, credincioşii au participat şi la agapa organizată împreună cu parohia greacă în parcul de lângă biserică.