Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hramul Schitului Vovidenia de la Neamț

Hramul Schitului Vovidenia de la Neamț

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 22 Noiembrie 2022

Schitul  Vovidenia al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit luni, 21 noiembrie, hramul. Programul liturgic a început duminică seara, prin slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoți și diaconi, sub protia arhimandritului Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă. A doua zi, dimineața, au fost citite slujba Acatistului și Ceasurile, după care a fost oficiată Dumnezeiasca Liturghie de către Înaltprea­sfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, înconjurat de un slujitori.

După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură, în care a accentuat modul în care această sărbătoare ne ajută în urcușul duhovnicesc către sărbătoarea mare și sfântă a Nașterii Domnului, după cum informează doxologia.ro:

„Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului ne arată că Fecioara Maria s-a pregătit pentru marea taină, și anume întruparea Unuia din Sfânta Treime, Domnul nostru Iisus Hristos. Cuvântul din Evanghelia citită astăzi ne amintește despre mărturisirea unei femei din popor, care văzându-L pe Hristos, a lăudat-o pe maica Sa: fericit este pântecele care te-a purtat și pieptul care te-a hrănit. Amândouă cuvintele, așadar, ne-o prezintă pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și taina împlinită în ea. Care este această taină? O vestește cântarea bisericii zicând: Hristos sosește, dumnezeiește prăznuiți! Unde sosește? Răspunde, de asemenea, cântarea Bisericii: în omul cel blând, în care-și face locaș Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Unde sosește Hristos? Răspunde Sfântul Apostol Petru în prima sa epistolă sobornicească: Hristos sosește în omul cel tainic al inimii, adică în omul cu duh blând și liniștit, adică în creștinul cel adevărat. Da, Hristos sosește pe pământ, întrupându-Se în pântecele Născătoarei de Dumnezeu”.

La momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii mulți copii și credincioși au fost împăr­tășiți, iar la sfârșitul slujbei, Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Teofan i-a hirotesit  în treapta de  protosinghel pe preacuviosul părinte Macarie Ionescu, egumenul Schitului Icoana-Veche al Mănăstirii Neamț, și pe părintele Dosoftei Apetrei din obștea Schitului Vovidenia.

La final, egumenul Vovideniei, arhimandritul Mihail Daniliuc, și-a exprimat recunoștința față de Dumnezeu pentru binecuvântarea trăită de părinții monahi, dar și de pelerinii prezenți, mulțumind Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan pentru părinteasca dragoste și binecuvântarea  arhierească  și a vorbit și despre legătura dintre ctitorul Vovideniei, Episcopul Ioanichie al Romanului, și Sfântul Paisie de la Neamț, cel proslăvit anul acesta în chip deosebit: „Cuviosul Paisie vizitase chinovia Neamțului, prin 1746, înainte de a pleca în Sfântul Munte Athos, deci înainte cu vreo 33 de ani de a i se încredința stăreția Neamțului. În acea vreme, obștea nemțeană era condusă de arhimandritul Ioanichie, viitorul Episcop de Roman și ctitorul Schitului Vovidenia al Mănăstirii Neamț. Se pare că Sfântul Paisie, rasoforul Platon de atunci, a rămas impresionat de viața duhovnicească de la Neamț și de starețul chinoviei, legând cu el o trainică prietenie, căci, mai târziu, după 17 ani, la întoarcerea din Sfântul Munte Athos, și așezarea lui, cu cei peste 60 de ucenici, la Mănăstirea Dragomirna, fără posibilități pentru a-și întreține obștea, aflată în pragul iernii, starețul Paisie a mers la Roman cerând ajutorul milostivului vlădică Ioanichie, care l-a primit cu multă bucurie și i-a oferit mai multe daruri în bani, întocmindu-i și o scrisoare de recomandare prin care încuviința ca părinții monahi, ucenici de-ai Sfântului Paisie, să umble prin satele și târgurile eparhiei sale, pentru a strânge ajutoare, ca numeroasa obștea venită la Dragomirna să poată ieși din iarna anului 1763 cu bună  rânduială”.