Hramuri de tradiţie la Craiova, Leu, Cernădia şi Severin

În fiecare an, pe 26 octombrie, Biserica Ortodoxă îl serbează pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Cu acest prilej, mai multe parohii din Mitropolia Olteniei îşi cinstesc sfântul protector. La loc de cinste între acestea se numără Catedrala Mitropolitană din Craiova, ctitorie a Sfântului Domnitor Matei Basarab.

Praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie aduce în fiecare an în sufletul credincioşilor olteni mulţime de bucurii duhovniceşti. Sute de pelerini vin în această perioadă la Craiova, unde sfântul este cinstit în chip deosebit în Catedrala chiriarhală ce-i poartă numele. Cu acest prilej, încă din ajunul praznicului, se fac pregătiri prin slujbe şi rugăciuni pentru primirea cea după cuviinţă a sărbătorii Sfântului Dimitrie. Sărbătoarea este încununată de tradiţionala procesiune cu moaştele sfinţilor Nifon, Serghie, Vah şi Tatiana pe principalele artere ale oraşului. Bucuria craiovenilor este desăvârşită prin participarea la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie din ziua de 26 octombrie, săvârşită la Altarul sfântului locaş de un numeros sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

Catedrala Mitropolitană din Craiova, scurt istoric

Construită în stil bizantin, Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie“ este una dintre cele mai frumoase biserici ale oraşului Craiova. Păreri neconfirmate documentar plasează existenţa ei în vremea fraţilor Petru şi Asan (secolul al XII-lea - 1185), a lui Ioan al Cumanilor (1230) sau chiar în timpul marelui domnitor Mircea cel Bătrân. Având în vedere că i se mai zice şi „Băneasa“, epitet folosit târziu (secolele XVIII-XIX), s-a crezut că, de fapt, ctitorii ei trebuie să fi fost boierii craioveşti, bani ai Olteniei. A făcut parte din sistemul de apărare a oraşului Craiova. S-a numit „Domnească“ pentru că din neamul craioveştilor, ctitorii ei, s-au tras câţiva domni ai Ţării Româneşti: Neagoe Basarab (1512-1521), Matei Basarab (1633-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714). După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, pe lângă Biserica „Sfântul Dumitru“ din Craiova a funcţionat cea mai veche şcoală de preoţi şi dascăli din Oltenia. Din anul 1939, Biserica „Sfântul Dumitru“ din Craiova devine Catedrala Mitropolitană a Olteniei.

„Trebuie ştiut că cea mai veche biserică din oraş, catedrala ce-i poartă astăzi numele, a stat dintru început la temeliile Cetăţii Băniei. Prin urmare, suntem pe deplin îndreptăţiţi să afirmăm că nu oraşul a generat catedrala, ci catedrala a generat oraşul, această renumită biserică ce aduna în fiecare toamnă pelerini din toate părţile lumii. Legătura dintre catedrala noastră şi Sfântul Dimitrie poate fi demonstrată şi printr-un medalion din mozaic, descoperit în prima formă a catedralei, ce reproduce exact icoana sfântului de la Tesalonic. Fără îndoială că artistul purta în minte foarte clar chipul original, descriindu-l în lucrarea sa până la cele mai mici detalii. Nu trebuie uitat că, în secolul al XVI-lea, s-a înfiinţat în jurul Catedralei Mitropolitane o şcoală ortodoxă care a pregătit teologic Oltenia împotriva ofensivei protestante şi catolice, pentru păstrarea nealterată a credinţei ortodoxe. Tot de aici s-au intensificat în decursul timpului şi cele mai importante acţiuni culturale din oraş. Astfel, la iniţiativa unor vrednici slujitori ai catedralei, în timpul arhipăstoririi vrednicului de pomenire Mitropolit Nifon al Olteniei, a luat naştere, în preajma sărbătorii Sfântului Dimitrie, o săptămână culturală a cărei tradiţie s-a prelungit până în zilele noastre“ (dr. Toma Rădulescu, Rolul istoric al Sfântului Dimitrie în viaţa Craiovei, în „Ziarul Lumina“, Ediţia de Oltenia, 15 decembrie 2010, p. 16).

Din anul 2013, catedrala oltenilor din Cetatea Băniei dispune de o prezentare amplă pe site-ul oficial http://www.catedralasfantuldumitrucraiova.ro/.

Biserica Sfântului Dimitrie din Leu

Între locaşurile de închinare ce poartă hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie se numără şi Parohia Leu III, din Protopopiatul Craiova Sud, judeţul Dolj. A fost ridicată în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin strădania şi bunăvoinţa credincioşilor, sprijiniţi de cei mai înstăriţi oameni din comună. Pe locul în care astăzi sălăşluieşte, la aproximativ 200 de metri distanţă spre vale, funcţiona o biserică mai veche. De la aceasta a moştenit denumirea populară de „biserica ascunsă“ sau „biserica din crâng“, dat fiind faptul că de jur împrejur, zona fiind mai puţin locuibilă, sfântul locaş era înconjurat de multă vegetaţie. Tradiţia mai spune că locul ar fi fost ales pentru a feri biserica de „prădăciunile turcilor“. Din biserica veche se mai păstrează astăzi doar nişte „ziduri înecate de ape“ (cf. Sinodiconului).

Bucurii duhovniceşti pentru credincioşii Parohiei Cernădia

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit cu evlavie şi de credincioşii din parohia gorjeană Cernădia, Protoieria Târgu Cărbuneşti. Biserica „Sfântul Dimitrie“ a fost zidită în anul 1813 de protopopul Dimitrie Cernăzeanu şi de soţia sa, Smaranda. Este ridicată din zid, pictura fiind executată în tehnica ulei. A fost sfinţită la data de 21 mai 1909. Biserica din satul Măgura a fost ctitorită de preotul Staicu Vasile şi fraţii săi în anul 1834, fiind reparată în anul 1893, iar cea cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ a fost construită de locuitorii satului Vlădoi în anul 1859 şi reparată în 1889 (cf. Cristian Grecoiu).

Anul acesta, în urma lucrărilor de restaurare şi înfrumuseţare, săvârşite prin osteneala preotului Ion Spilcă şi a păstoriţilor săi, sfântul locaş a fost resfinţit de IPS Părinte Mitropolit Irineu la data de 21 septembrie.

Hramul „bisericii din cimitir“ la Turnu Severin

În Drobeta-Turnu Severin, la Biserica „Sfântul Dumitru“, cunoscută şi ca „biserica din cimitir“, se fac ultimele pregătiri pentru prăznuirea patronului spiritual. Părintele paroh Vasile Ghiţan face o deosebită poftire tuturor credincioşilor severineni să participe în duh de rugăciune la comuniunea euharistică din cadrul Sfintei Liturghii ce va fi săvârşită duminică, 26 octombrie, precum şi la slujba Parastasului pentru sufletele celor adormiţi în Domnul.

Biserica a fost zidită în anul 1873 de Joiţa Chintescu, în memoria unicului fiu, decedat la numai 20 de ani. Fiind avariată în luptele ce s-au dat pe 10-11 noiembrie 1916, biserica a fost refăcută de Ghiţă Efta Bejan, veteran din războiul din anul 1877, care a reparat toate stricăciunile din interior şi exterior, împodobind sfântul locaş cu pictură nouă. Aceste reparaţii au fost făcute şi în memoria bravilor eroi, morţi cu arma în mână pe câmpia din jurul bisericii şi al oraşului. Până în anul 1976 a fost folosită ca şi capelă de cimitir de către toate bisericile din oraş, când Patriarhul Teoctist Arăpaşu, pe atunci Mitropolit al Olteniei, a transformat-o în biserică parohială. (Diac. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu)