De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Hristos este Cel care ne trece de la moarte la viaţă“
Într-o atmosferă familiară, joi, 27 februarie 2014, în sala T17 a Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, tinerii s-au strâns în număr mare pentru a afla cum poate să fie „Gândul la moarte - exerciţiu pentru înviere“. Invitatul serii a fost protos. Nicodim Petre, coordonatorul Departamentului Asociaţii şi Fundaţii din cadrul Sectorului de misiune, statistică şi prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor. Întâlnirea a fost organizată de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), filiala Iaşi.
Nu merită să trăieşti decât pentru ceea ce merită să mori, spunea un înţelept. Când te eliberezi de frica morţii, te eliberezi şi de frica de a pierde ceva, inclusiv propria viaţa. Să nu-L pierdem pe Dumnezeu; în rest, ce putem pierde? Hristos este Cel care ne trece de la moarte la viaţă. De aceea, cu cât ne punem mai repede problema aceasta a morţii şi a sensului vieţii, cu atât suntem mai câştigaţi. Fiindcă toate se lovesc de testul morţii. Suntem astăzi, în acest moment, pregătiţi de marea trecere? Să nu uităm că omul este un pelerin pe pământ. Mântuitorul a fost şi El om şi pelerin timp de 33 de ani, devenind acum gazdă cerească, care ne aşteaptă, pe fiecare dintre noi, să ajungem acasă, în împărăţia lui Dumnezeu. Aceste gânduri le-a aşezat părintele Nicodim Petre la inima ascultătorilor săi.
Gândul la moarte, frica de moarte aduce în sufletul omului frica de păcat. Iar atunci când omul nu mai face păcate şi respectă poruncile, dobândeşte învierea. Din punct de vedere uman, moartea este o desprindere a sufletului de trup. Iar când omul se poartă ca şi cum Dumnezeu n-ar exista, când omul Îl refuză pe Dumnezeu, când se desprinde de harul Lui, atunci moare duhovniceşte, deşi trăieşte biologic.
„Rezolvându-ne problema morţii, începem să înviem din viaţa aceasta“
„Există cumpene, momente în care poţi să ieşi din viaţa aceasta, când simţi că se întâmplă ceva şi bine ar fi să poţi păstra memoria acelui moment. Moartea dansează printre noi. Important este să ne găsească într-o stare frumoasă, pentru că veşnicia morţii ne înfricoşează atunci când nu suntem pregătiţi. Rezolvându-ne problema morţii, putem să începem să înviem din viaţa aceasta. Învierea ce înseamnă? Unirea cât mai profundă cu Hristos. Să-L lăsăm pe El să lucreze cât mai mult în viaţa noastră. Hristos este Învierea, Hristos este nemurirea. Unindu-ne cu nemurirea, ne molipsim de nemurire. Unindu-ne cu Cel care a învins moartea, învingem şi noi moartea“, a subliniat invitatul.
Potrivit părintelui Nicodim, meditaţia la moarte este o mare înţelepciune: „Eu cred că un om care şi-a rezolvat frica de moarte prin Spovedanie, printr-o înţelegere şi printr-o angajare corectă în viaţă devine un om liber, cu care poţi discuta, pentru că el s-a eliberat, el nu mai urmăreşte ceva, el a înţeles că poate să trăiască cu mai puţin; important e să trăiască. Nu vedeţi că noi nu trăim? Ori trăim în visuri: măi, ce-o să fac eu…, ori nostalgizăm: ce bine era altă dată…, dar clipa aceasta, prezentul, o pierdem. E foarte important să ştim să trăim şi să ne bucurăm de prezent, să fim sărbătoare pentru fiecare om pe care-l întâlnim“.