De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hristos ne predă lecţia de smerenie
▲ În mănăstiri, astăzi are loc ritualul spălării picioarelor ▲ Ritualul are loc în fiecare an, în Joia Mare, în mănăstirile care au cel puţin 14 vieţuitori ▲ La Ierusalim, în Joia Mare se organizează şi o procesiune după ritualul spălării picioarelor ▲
În mănăstiri, astăzi are loc ritualul spălării picioarelor, care aminteşte de lecţia de smerenie pe care Mântuitorul Iisus Hristos a predat-o ucenicilor Săi, înainte de Cina cea de Taină. Ritualul are loc în fiecare an, în Joia Mare, în mănăstirile care au cel puţin 14 vieţuitori. Cel care spală picioarele este întotdeauna stareţul mănăstirii, potrivit rânduielii ca cel mai mare să spele picioarele celor mai mici, aşa cum a făcut Iisus. Ritualul pune, de fapt, în scenă Evanghelia după Ioan, singura care vorbeşte despre acest episod. Potrivit Sfintei Evanghelii după Ioan, stareţul, închipuind pe Hristos, îşi leagă un ştergar la brâu, toarnă apă peste picioarele fiecăruia dintre ucenici, le spală şi le sărută. La final, citeşte o rugăciune către Mântuitorul Iisus Hristos, după care stropeşte pe toţi cei prezenţi cu apa folosită deja. Pe tot parcursul slujbei, diaconul, cel de-al paisprezecelea monah necesar pentru săvârşirea ritualului, tămâiază. Deşi este o rânduială liturgică menţionată în cărţile de slujbă, aceasta nu este obligatorie. În ţara noastră, ritualul se mai ţine astăzi doar în câteva mănăstiri, printre care şi Mănăstirea Golia din Iaşi, Sihăstria din judeţul Neamţ sau Putna din judeţul Suceava. În lumea ortodoxă, această practică mai este întâlnită la Ierusalim şi la câteva dintre mănăstirile Muntelui Athos. La Ierusalim, în Joia Mare se organizează şi o procesiune după ritualul spălării picioarelor. După Sfânta Liturghie, un mitropolit, de obicei cel care a săvârşit Liturghia, sau însuşi Patriarhul, se îmbracă în veşminte, fiind însoţit de încă 12 arhierei, de clerici şi mii de pelerini, iese din Biserica Sfântului Mormânt în curtea din faţa uşii de la intrare, unde este amenajat un podium, pe care sunt aşezate scaune, un lighean cu apă, o masă şi un prosop. După ce spală picioarele celor 12 arhierei, arhiereul slujitor sărută pe fiecare pe frunte, citeşte o rugăciune de binecuvântare şi împarte anafura poporului. De aici se porneşte spre foişorul în care a avut loc Cina cea de Taina, pe Muntele Sion, urmând pregătirea pentru Drumul Crucii. Procesiune în Joia Mare, la Ierusalim Procesiunea Drumului Crucii începe în ziua de joi seara, când Patriarhul Ierusalimului oficiază Vecernia în biserica zidită pe locul închisorii în care a stat Iisus înainte de a fi judecat şi condamnat, potrivit crestinortodox.ro. Procesiunea începe la Pretoriu, într-o clădire ridicată deasupra peşterii de piatră în care a fost închis Mântuitorul, cu picioarele şi mâinile legate, unde se află o mică biserică ortodoxă. În Joia Mare, la ora 16:00, aici se adună mii de pelerini, sute de clerici, mai mulţi arhierei şi începe slujba Sfintelor Patimi. Cu toţii pornesc pe drumul pe care Iisus a purtat crucea, oprindu-se la fiecare din cele paisprezece opriri pentru a se citi din Sfânta Evanghelie. Primele cinci Evanghelii se citesc la staţia întâi, care se află la Pretoriu, locul în care Iisus a fost judecat. Apoi, la fiecare popas, episcopul citeşte celelalte 7 Evanghelii. Ultimele două Evanghelii se citesc pe Golgota şi în faţa Sfântului Mormânt, unde ia sfârşit procesiunea. În continuare, alţi clerici, în frunte cu un mitropolit, încep Denia celor 12 Evanghelii, în Biserica Învierii de lângă Sfântul Mormânt, adică se repetă din nou slujba Sfintelor Patimi în biserică. A doua zi, în Vinerea Mare, se străbate din nou Drumul Crucii în procesiune.