Hristos - Vindecătorul și Duhovnicul desăvârșit

În Duminica a 2‑a din Postul Mare, a Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală. După citirea pericopei evanghelice, a Vindecării slăbănogului din Capernaum (Marcu 2, 1‑12), Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat în cuvântul de învățătură faptul că Mântuitorul Iisus Hristos face din iertarea păcatelor început al vindecării omului de boli, dăruindu‑i totodată acestuia și darul înfierii în iubirea părintească a lui Dumnezeu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că nu întotdeauna boala este o urmare a păcatului, ci uneori boala este îngăduită de Dumnezeu tocmai pentru ca păcatul să fie prevenit. „În Evanghelia de astăzi, într‑adevăr, Mântuitorul arată că este o legătură între boală și păcatele săvârșite de cel bolnav, mai înainte de a se îmbolnăvi. Dar nu totdeauna boala este urmare a păcatului. Sunt o mulțime de oameni drepți care au suferit de o boală sau de mai multe, toată viața. Boala poate fi și o lucrare tainică, o pedagogie a lui Dumnezeu, nu ca o pedeapsă pentru păcat, ci ca o prevenire a păcatului, ca o piedică în a ­păcătui. Omul, când este sănătos, uită că sănătatea lui, ca și viața lui sunt daruri de la Dumnezeu. Numai când pierde sănătatea își dă seama omul că aceasta este un dar care trebuie păstrat, cultivat și sfințit. Avem, în cazul Sfântului Apostol Pavel, o suferință care nu era urmare a păcatelor și el s‑a rugat de mai multe ori Mântuitorului Hristos să‑l izbăvească de boala de care suferea și a primit acest răspuns: îți este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune (II Corinteni 12, 9). De aceea a zis el «când sunt slab, atunci sunt tare». Când sunt slab din punct de vedere al puterilor fizice, sunt tare în credință, pentru că nu îmi mai pun nădejdea în propriile forțe, ci numai în ajutorul lui Dumnezeu, Doctorul sufletelor și al trupurilor”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.

„Hristos vindecă fără să umilească, ridică fără să rănească sufletește”

În continuare, Preafericirea Sa a explicat că atunci când Hristos‑Domnul numește pe cineva fiu sau fiică înseamnă că a descoperit în sufletul persoanei respective o credință mare, iar cel care este foarte credincios devine fiu sau fiică duhovnicească a lui Dumnezeu. „Când cineva crede în Hristos că îl poate vindeca, El îi dăruiește deodată cu iertarea păcatelor și darul înfierii în iubirea părintească a lui Dum­nezeu‑Tatăl. Aici vedem că Mântuitorul Iisus Hristos nu este un simplu doctor vindecător ci este și un duhovnic desăvârșit, cunoscător și vindecător al sufletului. El nu spune care sunt păcatele slăbănogului din Capernaum, ci ține secretul pocăinței, păstrează taina păcatelor acestui om paralizat. De ce nu divulgă secretul vieții slăbănogului? Pentru că Hristos vindecă fără să umilească, ridică fără să rănească sufletește. El apără demnitatea persoanei suferinde și pocăite, care vine la El cu credința și nădejdea vindecării”, a subliniat Patriarhul României. La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre Sfântul Ierarh Grigorie Palama, dascălul rugăciunii neîncetate și teologul Luminii necreate. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala bărbătească ortodoxă „Te Deum Laudamus”.